Margareta Sterian, artista hăituită și de legionari, și de comuniști

Sursa foto: Margareta Sterian a debutat în literatură în 1945 cu volumul „Poezii”, urmat de „Poeme” (1969).

Artistă, scenografă, scriitoare și traducătoare, Margareta Sterian a fost născută în 16 martie 1897 la Buzău, ca fiică a comerciantului evreu Iancu și a Angelicăi Weinberg. A murit la București în 9 septembrie 1992.

Lăsată în grija bunicilor materni după moartea mamei și recăsătorirea tatălui, Margareta a urmat școala primară anglicană și liceul evanghelic din București, unde l-a avut ca profesor de limba română pe scriitorul Ioan Slavici. În toată această perioadă, la insistențele bunicilor (și ei artiști în felul lor - dețineau un atelier de broderie fină), Margareta a studiat pictura cu Richard Canisius și Gore Mircescu. Primul ei soț a fost un bancher din Ploiești, dar mariajul s-a destrămat la puțin timp după căsătorie. Ulterior, l-a cunoscut pe poetul Paul Sterian, cu care s-a recăsătorit. Între 1926 și 1929, cei doi au studiat împreună la Paris, cu sprijinul financiar al tatălui lui Paul, Eraclie Sterian, cunoscut medic. Margareta a aprofundat pictura și istoria artei la Academia Liberă „Ranson” și la École du Louvre, a explorat muzeele pariziene și a gustat din plin boemia vieții pe Sena.

Pe axa Drăguș – New York

„După ce s-a întors în București, în 1929, Margareta a participat la campania sociologică organizată de Dimitrie Gusti în satul Drăguș, județul Brașov. Cu această ocazie a realizat desene și picturi – în special portrete – în ciclul «Copiii din Drăguș». De-a lungul multelor sale decenii de activitate, artista a inclus mereu în expozițiile sale ciclurile «Copiii din Drăguș», «Moșilor» și «Circurilor». În 1931 a avut ocazia să călătorească în Europa și Statele Unite ale Americii. Contactul cu viața artistică a New York-ului a avut o influență importantă asupra artei sale. În martie 1932, a prezentat lucrările realizate în metropola americană în cadrul expoziției organizate de «Grupul Nostru». De asemenea, a fost membră fondatoare a grupului «Criterion», alături de Paul Sterian.”, evidențiau cercetătorii Arhivelor Naționale ale României (ANR) în prezentarea unor documente remarcabile relaționate cu viața și activitatea artistei ridicate din albia fertilă a Buzăului.

Bronz pentru pictură la Paris

Din preaplinul cercetătorilor ANR: „Margareta Sterian a fost constant prezentă la evenimentele avangardei bucureștene (Arta nouă, 1932), ori la expozițiile grupului „Contimporanul” (1935, 1936). A realizat decoruri pentru spectacole de teatru și balet și a ilustrat cărți, precum Antologia poeților tineri de Zaharia Stancu (1934). În perioada 1930-1937 a colaborat cu pictorul Marcel Iancu la o serie de lucrări - frescă și ceramică. A participat la mai multe expoziții de pictură în străinătate, în 1937 la Expoziția internațională a Artelor și Industriei de la Paris obținând medalia de bronz pentru pictură. În 1940, ca mulți alți artiști plastici din România, a fost exclusă din viața publică din cauza originii sale evreiești. S-a despărțit de Paul Sterian și i-a fost confiscat apartamentul de pe strada Vasile Lascăr. Pentru a se putea întreține, a început să confecționeze pălării și portrete la comandă, lucrările fiind semnate cu un pseudonim sau nesemnate.”

Acuzată de cosmopolitism

Mai mult: „Tot în această perioadă a început să traducă din literatura engleză și americană: trilogia lui Eugene O’Neill Mourning Becomes Electra, care a avut premiera la Teatrul Național în ianuarie 1944, dar numele traducătoarei nu a fost menționat. După încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial și-a reluat activitatea ca artistă și a continuat să traducă opere ale unor autori ca Walt Whitman, William Faulkner sau Paul Morand și a publicat proză și poezie. A fost persecutată și în timpul regimului comunist, fiind acuzată de cosmopolitism din cauza traducerilor din autori indezirabili în socialism.” Margareta Sterian a debutat în literatură în 1945 cu volumul „Poezii”, urmat de „Poeme” (1969), „Evocări de călătorie” (1971), romanul „Cântecul de apă” (1972) ș.a. Opera plastică i-a fost încununată cu premiul Ministerului Artelor pentru pictură în 1930, diploma de onoare la Expoziția internațională de ceramică de la Praga (1962) etc.

1993 a fost anul în care artistei i s-a organizat postmortem o mare expoziție la București și s-a instituit premiul „Margareta Sterian” pentru creație muzeografică și plastică.

95 de ani a trăit Margareta Sterian, artistă polivalentă.

Margareta Sterian a debutat în literatură în 1945 cu volumul „Poezii”, urmat de „Poeme” (1969).

››› Vezi galeria foto ‹‹‹