Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Are cuvântul etnologul Gheorghiță Ciocioi: „Nume al unui cunoscut jucător de fotbal - Ion Oblemenco (1945-1996) - la noi. Purtat astăzi de stadionul central din Craiova («Bănie»). Deși un nume «de legendă» printre români, acesta a ajuns în Oltenia din Basarabia, fiind unul rar și acolo. La origine, nume ucrainean: Oblemenko/Oblemenkov - fiul lui Oblema (Oбле́ма). Nume provenind dintr-o poreclă, «oblema» - un regionalism ucrainean, cu sensul de margine, ramă, cadru, parte rotundă a unui obiect lucrat artistic. Cu referire la o ramă de tablou, de fereastră, cadru de ușă, margine a ceva lucrat cu măiestrie. Din obleamuvati, obleamivka (облямувати, облямівка) - a mărgini, bordură, ornament. Un apelativ/poreclă legat/ă de o meserie - a cuiva care se ocupa de rame/cadre ornamentate, ori pentru cineva «rotund» (rotofei), îmbrăcat bogat. Rămescu, Tocea, Podobea etc. ar fi tălmăciri apropiate cumva la noi de Oblemenco”.
Fiul celui ce locuiește pe malul apei
În continuare, un alt nume de legendă - Bregovici. Ce semnificații poartă? Gheorghiță Ciocioi: „Nume sârbo-croat. Răspândit mai ales în Croația și Bosnia și Herțegovina. În câteva localități croate, Bregovici e purtat de peste 20 la sută din populația acestora. Cunoscut în Balcani prin muzicianul Goran Bregović (76 de ani). Numele provine de la o formă de relief: breg - malul unei ape. Cel mai adesea, poate fi vorba de o câmpie, vale, dar și de o coastă, loc povârnit (mal înalt). În sârbo-croată, termenul e moștenit din slava veche: bregª (брѣгъ) - mal. Bregª, beregª (бeрѣгъ) vor lăsa urme și în română: Bărăgan - (câmpia de pe) malul Dunării. Numele de Breg-ovici s-ar putea tălmăci prin «fiul celui ce locuiește pe malul apei» (pe vale, coastă etc.), locul în care pământul «se termină», se învecinează cu apa. Tot așa cum avem în română Măleanu, Văleanu, Gârleanu, Costea, Costescu etc.”.
Suspect
Mai departe, un nume cu origine uitată - Șofelea: „Nume rar la noi, întâlnit în sudul țării. Mai des, în Balcani (Pirdop) - Șofeli, Șofelinov etc. Provine dintr-o poreclă din turca otomană, şübheli, şüpheli (termen preluat după arabul șubha - îndoială, suspiciune, neclaritate). Șüpheli a căpătat înțelesul în Imperiul otoman de bănuit, suspect, suspectat (în fața legii). O persoană asupra căreia planau incertitudini, fiind bănuită de ceva, cercetată de autorități (adesea pe nedrept) în vederea stabilirii adevărului. Șüpheli (ajuns șofeli/n în slava din Balcani) va fi românizat, la fixarea numelor la noi, ca Șofelea”.
Ceva deosebit
În încheierea istorioarei numelor, vă propunem un termen des folosit astăzi, poate prea des - „deosebit”: „E folosit în mai toate discuțiile «prețioase». La nu puține posturi de televiziune chiar. Înlocuit adeseori cu și mai supărătorul «super». Un cuvânt «deosebit» și el. «Deosebit» are sensul de aparte, special, care e altfel, important, separat etc. Provenit din verbul a deosebi (de+osebi) - a diferenția, a distinge. «Osebi» își are originea în slava veche - osobı (oсобь), având sensuri apropiate de română astăzi în limbile slave moderne. Format din prefixul o (ca delimitare) și sobı (собь) - din sebe/sobe - «sine», «însuși/ însăși». Literal: o sobı - «prin sine însuși» sau «separat/aparte de ceilalți». Uneori desemnând în slavă chiar individul, persoana. A se compara cu latina: «persona» - per se una («prin sine» una, conform Miklosich). Așadar, cineva aparte, separat, care de la/prin sine reprezintă ceva, e important. Deosebit, hai...”.
Pastila de religie
A fost ales noul patriarh al Georgiei
Strictă actualitate, cu Gheorghiță Ciocioi: „Sinodul Bisericii Georgiene a ales trei candidați pentru treapta de patriarh - mitropoliții Șio (Mujiri) cu 20 de voturi, Grigorie (Berbiceașvili) cu 7 voturi și Iov (Akiașvili) tot cu 7 voturi. Pe lângă episcopat, la «Sinodul lărgit», au luat parte clerici și laici din toate eparhiile - însă doar cei 39 de ierarhi, membri ai Sfântului Sinod, au avut drept de vot. Noul patriarh a avut nevoie de sprijinul a 50% +1 dintre electori. Practic, numărul de voturi primit de mitropolitul Șio în primul tur. A existat o campanie amplă pe rețelele de socializare din Georgia (boți, chat-uri, profiluri noi, reel-uri de susținere distribuite masiv)... «Îl vrem pe Mitropolitul Șio», a fost cuvântul de ordine. Un grup de ierarhi, doritori să fie ridicați în treaptă, l-au votat cu sârg în primul tur. Exista totuși posibilitatea ca Șio să piardă unele dintre cele 20 de voturi. Promisiunile celor doi contracandidați n-au fost deloc puține, de altfel, în discuțiile față către față cu vlădicii”.
Doi naționaliști și un reformator
Cum arată totuși profilurile celor trei ierarhi georgieni? Mitropolitul Iov promitea să restaureze modelul «Georgia medievală». Un rege - uns fie și simbolic - susținut de patriarh. Un promotor al «Visului Georgian». Conservatorismul său e bazat pe idei naționaliste, nu rusofile. Mitropolitul Șio este, de asemenea, conservator. Adept al izolaționismului rusesc. Departe de Europa și sistemul de valori europene. Acesta repetă adesea postulate ale narațiunii conservatoare ruse. Copiază mesaje ortodoxe din Rusia, adaptate Georgiei. A studiat și a activat o vreme la Moscova. Poate că există o anumită influență rusească directă asupra sa. Mitropolitul Grigorie de Poti și Khobi este un reformator. Vorbește adeseori despre păstrarea tradiției apostolice. Biserica Rusă, cum știm, a rupt comuniunea cu Biserica Constantinopolului și Biserica Greciei, încercând să tragă în izolaționismul său mai multe Biserici. Georgia e considerată ca fiind și ea parte din orbita sa. Mitropolitul Grigorie a spus pericolului pe nume. Programul său «electoral» a făcut referire la acesta, pe lângă narațiunea legată de păstrarea tradiției apostolice. Deloc supus voinței Rusiei, deloc în afara organismului Bisericii - iată propovăduirea ierarhului reformator”. Și totuși, Georgia ortodoxă n-a îmbrățișat reforma. Noul patriarh a fost ales până la urmă Mitropolitul Șio al III-lea.
Deși un nume «de legendă» printre români, Oblemenco a ajuns în Oltenia din Basarabia, fiind unul rar și acolo. La origine, nume ucrainean: Oblemenko/Oblemenkov - fiul lui Oblema. - Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Numele Oblemenco provine dintr-o poreclă, «oblema» - un regionalism ucrainean, cu sensul de margine, ramă, cadru, parte rotundă a unui obiect lucrat artistic. - Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Numele de Breg-ovici s-ar putea tălmăci prin «fiul celui ce locuiește pe malul apei» (pe vale, coastă etc.), locul în care pământul «se termină», se învecinează cu apa. - Gheorghiță Ciocioi, etnolog
«Osebi» își are originea în slava veche - osobı (oсобь), având sensuri apropiate de română astăzi în limbile slave moderne. Format din prefixul o (ca delimitare) și sobı (собь) - din sebe/sobe - «sine», «însuși/ însăși». Literal: o sobı - «prin sine însuși» sau «separat/aparte de ceilalți». - Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Fără doar și poate, mâine vom înțelege poate mai mult din ceea ce astăzi încă pare o nebuloasă în Georgia. - Gheorghiță Ciocioi, etnolog
Citește pe Antena3.ro
