x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editie de colectie Corina Chiriac Mesaj subliminal

Mesaj subliminal

19 Noi 2007   •   00:00

"Strada Speranţei" era un refren indrăgit. Oricine il reţinea, oricine putea să-l fredoneze, fără să ştie insă că avea un mesaj social.

"Strada Speranţei" era un refren indrăgit. Oricine il reţinea, oricine putea să-l fredoneze, fără să ştie insă că avea un mesaj social.

Aşa suna refrenul: "Să-i amintiţi, vă rog frumos, adresa mea, cănd vă-ntălniţi cu Fericirea!/ Casa cu plopi, Strada Speranţei la parter,/ o mai aştept şi mai sper. Să o poftiţi, vă rog frumos, la masa mea/ cănd vă-ntălniţi cu Fericirea/ Să-mi toarne doar o picătură de nectar/ in cupa plină de-amar!". Pe versurile lui Mihai Maximilian şi muzica lui Vasile Veselovschi, acest căntec şi-a inceput povestea in urmă cu aproape 25 de ani.

PROBLEMELE. Piesa fusese creată pentru Festivalul de la Mamaia din 1983. Autorii i-au incredinţat Corinei căntecul şi toţi trei sperau la marele Premiu al festivalului. "Cănd mi-au căntat melodia am spus: «Nici nu intră in discuţie! Este perfectă!», dar cănd ne-am intălnit toţi trei şi au văzut versurile, m-am ingrozit. Ştiam cum era problema ideologică. Textul spune: «să-i amintiţi, vă rog, adresa mea/ cănd vă-ntălniţi cu fericirea». Deci...tovarăşu’, adică dumneata eşti nefericit? In această epocă a omului nou, cănd totul este perfect, avem de toate, dumneata eşti nefericit? Cum iţi permiţi tovarăşe? «Să o poftiţi, vă rog frumos, la masa mea/cănd vă-ntălniţi cu fericirea». Adică, ce tovarăşu’, n-ai ce pune pe masă? Adică, ce, tovarăşu’, dumneata nu găseşti de măncare in magazinele noastre socialiste - unde oricum bătea văntul?".

Cu un asemenea versuri, toţi trei puteau fi acuzaţi de... multe şi scoşi din viaţa artistică. "«Doamne, ce facem?», am spus eu. «Asta-i piesa. Trece bine, nu trece, iarăşi bine. Eu nu schimb nici o virgulă», a zis Maximilian". Şi au mers mai departe.

S-au făcut că nu inţeleg

La audiţia piesei "Strada Speranţei", toţi cei care au trebuit să aprobe textul pentru ca melodia să intre in repertoriul ediţiei Festivalului de la Mamaia din 1983 s-au făcut că nu inţeleg nimic.

"Dacă inţelegeau, ar fi trebuit să acuze trei mari vedete ale muzicii uşoare romăneşti: Vasile Veselovschi, Mihai Maximiliam şi Corina Chiriac. Ar fi fost un dezastru. Şi atunci... s-au făcut că n-au inţeles. «Dom’le, este OK.

E amarul de amor. Stai puţin că ăsta suferă, că nu-i iubit». Dar nicăieri nu era vorba de dragoste. Era un căntec social curat. Era un mesaj, iar ei nu au stat să adăncească inţelesul versurilor".

Are acela şi mesaj economic şi politic

La repetiţii, Corina a interpretat piesa doar cu "la, la la", pentru ca persoanele care erau capete limpezi să nu audă textul. A venit şi seara festivalului, s-a căntat - in fine - melodia, a urmat o pauză de căteva secunde de linişte, moment in care artista se găndea că nimeni nu o va aplauda, "iar cănd au inceput aplauzele, nu s-au mai terminat zece minute. Nu aveam voie să fac bis, pentru că era un spectacol in direct, cu programul bine pus la punct şi nu trebuia depăşită ora de emisie. Maestrul Sile Dinicu stătea cu braţele incrucişate şi zămbea pe sub mustaţă. Clar a fost un triumf, care nu s-a terminat nici astăzi. Imi pare rău că după 21 de ani de la lansarea acestei piese, pentru foarte mulţi, textul este mai actual sau, cel puţin la fel de actual, ca atunci. Are acelaşi mesaj economic şi politic! Este genul de mesaj care s-ar putea să fie valabil multă vreme de-acum incolo", zice Corina.

Interpretări cu urmări

Foamea care urla din stomacul romănului pe vremea lui Ceauşescu era mare. Magazinele erau curăţate, spălate şi cărligele - goale!!! Povesteşte Corina că nu găseai decăt un calup de untură şi «adidaşi» de porc, ghetuţele de la porc. «Să-mi toarne doar o picătură de nectar in cupa plină de-amar...» De ce era grav?! In toată literatura, Legendele Olimpului, numai zeii beau ambrozie şi nectar. Dar zeii făceau parte din mitologie, care, alături de religie, era dispreţuită de ideologia comunistă. Erai acuzat dacă te refereai la mitologie ori religie... Orice făcea parte din zona aceasta era considerat ocult."

×