x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Prieten drag, de suflet

0
Autor: Loreta Popa 19 Ian 2009 - 00:00

Alexandru Arşinel, directorul Teatrului de Revistă Constantin Tănase, a fost prieten bun cu regreta-tul cântăreţ Luigi Ionescu.



UN OM DEOSEBIT. Aşa îl numeşte Alexandru Arşinel. "L-am cunoscut pe Luigi Ionescu la intrarea mea în Teatrul Constantin Tănase", spune Alexandru Arşinel. "A fost cel mai minunat om pe care l-am întâlnit. L-am simţit aproape de mine, eu care eram atunci un nou-venit. Eram, ceea ce numeşte astăzi în discursul său domnul Boc, sânge proaspăt pentru teatru. Erau actori din altă generaţie, de şcoală veche, care nu erau prea entuziasmaţi să vadă un tinerel că le ia pâinea de la gură. Pe Luigi Ionescu l-am avut ca exemplu. În tinereţea mea, dacă m-am apucat să cânt a fost şi datorită lui Luigi Ionescu. Am şi acum prima mea imprimare, piesa "Turturele" a lui Temistocle Popa.

EXEMPLU.
Am fost alături de Luigi Ionescu într-o perioadă dificilă pentru el, când se zbătea cu ceva probleme familiale. Să fiu sincer, eu cred că el este un erou, singurul artist care a fost capabil să cânte pe scenă cu un singur plămân timp de 30 de ani. O voce unică în peisajul muzical românesc, un bărbat frumos, cu succes la spectatori. Un glas format, cu o impostaţie naturală, transmiţând foarte multă căldură. Bariton de coloratură, cu multe grave. Pentru că avea mustaţă şi părul puţin mai lung nu prea era invitat să cânte la televiziune. El nu a vrut să renunţe la celebra lui mustaţă. Am ţinut mult la el, mai ales că el m-a încurajat mereu să şi cânt. Mă zbăteam să mă afirm ca actor, iar el îmi spunea că totuşi ar fi bine dacă aş lucra şi cu vocea. Un prieten adevărat, Luigi Ionescu", a încheiat Alexandru Arşinel.
Citeşte mai multe despre:   luigi ionescu

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de