x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept

Două daruri

de Cristinel C. Popa    |    24 Mar 2008   •   00:00

Dumnezeu a ajutat-o întotdeauna să gă­sească drumul cel bun. De aceea, nu se teme de nimic.

Dumnezeu a ajutat-o întotdeauna să gă­sească drumul cel bun. De aceea, nu se teme de nimic.

 

A avut ală­turi un soţ deosebit. Un bun sfă­tuitor şi un prieten: Victor Micu. “Când m-am simţit pe margine de pră­pastie, a apărut omul care m-a salvat cu un zâmbet, o privire şi un sfat. Soţul meu a fost un bun sfătuitor şi prie­ten. Puteam să-mi pun inima în palmă şi să o dăru­iesc, găseam imediat medicamentul, leacul. A fost un unicat, un bucureştean moldo­venizat până-n unghii, cu respect pentru munca lui şi a mea. Era primul meu auditor şi omul care putea să-mi dea sfaturi. A fost un ziarist remarcabil, incisiv, care spunea ceea ce gândea. Din păcate, a murit acum 10 ani, şi de atunci nu m-am căsă­torit. Alături de el am avut un trai deosebit, dar am fost amândoi foarte pudici. Pentru că era bolnav de diabet, am ţinut mereu regim, şi acest lucru m-a ajutat în păstrarea siluetei. Iar acum, când sunt singură, ce-mi trebuie mâncare dacă am hrana asta spirituală, a muzicii?”, se întreabă Sofia Vicoveanca.

 

Glasul. Îndrăgita artistă mărturiseşte că bucuria cea mai mare din viaţă a trăit-o atunci când a venit pe lume fiul său, Vlad, în 1971. O dată cu minunea de a fi mamă, a primit şi un dar nepreţuit: un timbru vocal inconfundabil. “Când s-a născut băiatul meu, am pri­mit un dar de la Dumnezeu. La inundaţiile din ’70 nu aveam prunc şi nici speranţe de a avea. Împreună cu soţul meu ne-am hotărât să înfiem o fetiţă, erau atâţia copii ră­maşi ai nimănui după inundaţii... Dar imediat am avut pruncul meu. Un singur prunc... În faţa lui Dumne­zeu sunt curată şi sunt ferici­tă că nu am fost nevoită să fac crimă. Poate e cam dur, dar e crimă. Şi n-am greşit, poate de aceea Dumnezeu mi-a dăruit o dată cu acest copil şi glasul meu foarte grav. Într-o zi mi-am auzit la radio un cântec înre­gistrat înainte de a se naşte Vlad. Abia mi-am recunoscut eu vocea, ce-or fi crezut cei care au auzit-o pe prezentatoare că va urma Sofia Vico­veanca?”

 

Un frumos dar sunt şi cele două nepoţele – Ana Sofia, de 4 ani, şi Maria Cătălina, de 8 ani, care îi încălzesc sufletul. “Cea mică deja are o voce... care poate urca foarte mult şi iubeşte la nebunie caii. Cea mare este şcolăriţă, merge foarte bine cu învăţătura şi i-am promis la vară o excursie”, spune cu bucurie solista.

×
Subiecte în articol: sofia vicoveanca - 24 martie 2008