2005, in zori

Ecoul Revelionului s-a stins deja. Si al petrecerilor de sarbatori. S-au ivit zorii noului an. Sper ca va fi un an bun. Dar va fi, fara indoiala, un an cu multe reforme dure.
Cota unica de impozitare, masura ce a prefatat anul 2005, va aduce mai multi bani in buzunarele romanilor. Important, acum, este ca acesti bani sa nu se duca in preturi si sa provoace inflatie. O mare raspundere, in acest sens, revine bancilor. Fiindca ele au o stransa legatura cu toate sectoarele vitale din societatea noastra. Bancile sunt, de fapt, magazinele de bani ale societatii. Si aproape nimic, in societate, nu se pune in miscare fara bani. Nici economia. Nici sanatatea. Nici invatamantul. Si nici cultura.

Sigur, masina producatoare de bani este economia. Cu productia, cu investitiile si cu consumul. Nu vor fi insa produsi prea multi bani, in 2005, daca fabricile nu vor reusi sa-si construiasca avantaje competitive. Si nu numai fabricile, ci si companiile de servicii. Intreaga economie. Ratiunea orcarei combinatii economice fiind profitul. Banii se fac din profit.

E vremea sa intelegem ca avantajul comparativ, de care noi inca ezitam sa ne despartim, pierde teren, isi epuizeaza valentele, pregatindu-si iesirea din arena istoriei. Acum e ceasul avantajului competitiv. Al avantajului competentelor. Calitatea politicilor economice are, in acest sens, o insemnatate cardinala.

Va fi rau ca salariatii vor avea bani ceva mai multi in 2005? Raspunsul depinde de felul in care va functiona economia. Daca va functiona bine, banii in plus vor impulsiona cresterea economica. Daca va functiona rau, vor creste preturile.

Bine ar fi ca populatia sa nu cheltuiasca in intregime banii in plus. Sa economiseasca o parte cat mai substantiala in vederea unor plasamente viitoare, avantajoase.

Pretutindeni, in tarile dezvoltate, o sursa importanta de bani economisiti o constituie populatia. In lumea de astazi, aceasta pompa de bani lichizi este atat de prolifica, incat guvernele, pentru a-si acoperi deficitele bugetare, imprumuta anual de la populatie sume imense. La noi, in 2005, e posibil ca Ministerul Finantelor Publice sa nu aiba nevoie de economiile populatiei. Dar ele vor putea fi valorificate in banci si pe pietele de capital.

O buna conlucrare intre populatie si piata financiara impune un nou model cultural. Implicand un grad inalt de cultura bancara, de civilizatie financiara. Piata financiara moderna nu se mai poate reduce la un turn de fildes, traditionalul "city", cu increngaturi de cifre, cu multimi de ecrane si cu o viteza uluitoare de circulatie a cifrelor si a banilor, fara ca nimeni, in afara unui cerc inchis de specialisti, sa priceapa ceva. O astfel de imagine a sistemului bancar-financiar nu mai este, astazi, actuala. A devenit obligatoriu ca populatia, intreaga societate sa inteleaga ce se intampla in banci si in burse. Desigur, prin cultura. E o conditie ca sistemul sa functioneze bine.

Poate ca, in aceste momente de inceput de an si de inceput de guvernare, ochii societatii vor fi indreptati cu deosebire catre scena politica. In primul rand din reflex. Interesul unei mari parti a populatiei pentru viata politica, trezit de alegerile din noiembrie-decembrie 2004, mai staruie inca. Apoi, schimbarile esentiale produse in structurile puterii legislative si ale puterii executive, la cumpana dintre ani, cuplate cu debutul reformei fiscale preocupa intreaga societate. Dar economia reala si economia monetara, domenii de care depind fundamental bunastarea populatiei, raman si ele in prim-plan.

De altfel, cu programe disparate n-am ajunge nicaieri. Iata de ce, in continuare, politica monetara a Bancii Nationale - o constanta a perioadei de tranzitie - va fi coordonata cu politicile guvernamentale. Un obiectiv de prim ordin fiind obtinerea unui calificativ bun pentru riscul de tara. Este o cerinta majora de-a impune alte cote de credibilitate, de la un an la altul, cu o treapta mai sus. Altfel, pietele internationale ne-ar impune marje mai mari de dobanzi, soldate cu costuri pe care tara le-ar plati greu. Iar investitorii straini ne-ar ocoli.

Institutiile fundamentale ale statului, pe a caror stabilitate se cladeste viata societatii, intre care Banca Nationala, sistemul bancar in ansamblu, au un rol primordial in consolidarea increderii in Romania a cercurilor internationale de afaceri. Prin modalitati dintre cele mai diferite. Incepand cu accentuarea dezinflatiei. In economia romaneasca am depasit, in buna masura, inflatia de corectie, menita sa elimine vechile distorsiuni din sistemul de preturi. Dar inca ne confruntam cu unele distorsiuni noi, ce urmeaza sa fie si ele corectate. Dar, mai ales, am intrat intr-o noua etapa, in care inflatia "are viata ei proprie". Si cum cauzele noii faze a inflatiei nu sunt doar monetare, avand radacini solide si in economia reala, este normal ca si programul de combatere a inflatiei sa beneficieze de actiuni concertate, ale Guvernului, Bancii Nationale si sistemului bancar.