Darel Cahill are o cotă mare ca antrenor de tenis, a scos campioni mondiali. El a stat alături de Simona Halep în anul şi câteva luni când constănţeanca era pe locul 1 în lume, el a sfătuit-o când a cucerit marele şlem de la Roland Gaross. Plecat de ani şi ani de-acasă, din Australia, marele făcător de campioni a auzit rugămintea copiilor, familiei de a sta şi cu ei şi şi-a permis o vacanţă de 1 an lângă familie. A venit la meciurile demonstrative de la Cluj, unde i s-a scandat numele de zece mii de români şi Cahill a declarat cu voce apăsată că România este a doua casă a lui. I-a făcut marele antrenor un portret frumos elevei lui, Simona, găsind o metaforă fermecătoare: „E o campioană, are foc românesc în stomac!”. Simona a făcut tot felul de zburdălnicii pe terenul de tenis de la Cluj, a arătat o minunată bucurie copilărească, jonglând cu racheta şi mingea. Se vede de la o poştă că marea noastră vedetă se simte foarte bine doar acasă, în România. Nu zăboveşte după un turneu pe întinsul planetei, pe meleagurile străine şi vine acasă repejor să-şi alimenteze motorul sufletului. După meciurile demonstrative de la Cluj, când Wimbledonul se vede la orizont, Simona a cerut să traverseze munţii pe fabulosul drum pe creste, Transalpina. A poposit peste un ceas la o stână, unde a mâncat cu poftă bulz de mămăligă cu brânză de oaie, alături de ciobani şi ciobăniţă. S-au bucurat turiştii aflaţi şi ei pe bijuteria de drum al crestelor, Simona s-a pozat cu toţi, a vorbit cu naturaleţe, fără fasoane ridicole ca alte staruri internaţionale. Imagini drăguţe pe aeroportul Otopeni, se îmbarcau în avion spre Italia români doritori să scandeze încurajări tricolorilor sub 21 de ani la prima partidă din Turneul Final de Tineret, unde am ajuns din nou după 21 de ani. Plini de entuziasm erau şi socrii lui Gică Hagi şi Gică Popescu, părinţii fetelor căsătorite cu marii noştri campioni, Marilena cu Gică Hagi, Luminiţa cu Gică Popescu. Bunicii vroiau să-i simtă alături Ianis. Bunicuţii iubitori mari de România, bunica se înfăşura în drapelul românesc, îşi vopsise şi unghiile în roş-galben-albastru. Bunicul, fost inginer în construcţii, povestea că Ianis este un om bun, lasă mereu de la el.