Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ieri scriam despre scremerea disperată prin care minitovarășul Răzvan Burleanu încercă să se impună ca prim-primar al fotbalului românesc. Credeam că astăzi voi avea răgazul să abordez și alte teme legate de sport. Dar m-am înșelat. M-am înșelat subestimându-l pe acest poale-n brâu, subestimând inegalabila lui capacitate de a fi un caraghios cotidian.
Ultima alegere a preșului de la FRF a fost aceea de a se scăpa verbal, în public, prin organizarea unei conferințe de presă. De-ar fi avut toate țiglele pe casă, miniotul ar fi folosit microfonul pentru răspunde contestatarilor inventariind oarece reușite din activitatea sa. Dar nici țiglele n-au fost pe casă și nici reușitele n-aveau de unde să fie scornite. Așa că bălălăul băsist a ales să se apere prin rețeta ”ba pe-a mă-tii!”. Numai că țățismul în care s-a antrenat asiduu micul cotârcit al politicii devine ineficient atunci când nu te războiești peste pârleaz, atunci când ai de-a face cu adversari care știu bine ce-i competiția. Retururile încasate de miniot certifică indiscutabil acest adevăr și, mai mult, creează o perspectivă de natură să ne bucure.
Burleanu s-a retras rușinos, într-o umezeală urât mirositoare, din războiul pornit împotriva fostelor glorii ale fotbalului. Capitularea nu-l ferește însă de consecințe. Tătuca Prodan i s-a proptit în beregetă și îi cam ia aerul. Dar învățarea de minte n-are ce căuta acolo unde în loc de glagorie întâlnești teren viran. Ăl de respiră greu a crezut că-și poate reveni dacă atacă la Mircea Sandu. Calcul greșit. Complet greșit. Fiindcă Mircea Sandu nu se satură nici la micul dejun cu astfel de micuți foarte micuți. Mircea Sandu, chiar dacă este contestat de o turmă majoritară, are un inventar concret al reușitelor sale, este stăpân al cunoașterii și are în continuare autoritate în domeniu. Tăcerea sa de până acum nu a însemnat în nici un caz nepăsare. Mircea Sandu a avut răbdarea de a-l lăsa pe Burleanu fie să-și revină, fie să-și dea în mod convingător arama pe față. Tiripliciul a ales cea de-a doua variantă și s-a ales și cu o frumoasă promisiune din partea lui Mircea Sandu. Promisiunea debarcării. Personal, cum îl știu un om de cuvânt pe Mircea Sandu, îndrăznesc să sper.
