Anunțul dur și sec, al ministrului de interne german, privind cererea României și Bulgariei de a fi acceptate în convenția Schengen i-a înfuriat, pe bună dreptate, pe cei mai mulți comentatori care postează pe A.M.Press. Anunțul oficialului german e lipsit de cea mai măruntă atenție acordată diplomației. E un flit grosolan. El nu se ceartă cu chivuțele noastre ajunse la granița Germaniei cu plozii nespălați și nici cu un infractor periculos născut pe meleagurile mioritice. El pune la punct un popor, chiar două popoare. Auzi, nici măcar un acord aerian nu-i îngăduit, ceea ce înseamnă că avioanele noastre poartă microbi pe aripi și ar ateriza la Frankfurt cu noroi pe roți. Sigur că mă simt insultat și prima tentație e să înjur. Ba chiar și a doua tentație. Un cititor se întreabă dacă n-ar fi cazul să le amintim mai des nemților că au o datorie istorică de 20 miliarde dolari, consemnată în documentele statului nazist german, față de România. A nu-ți plăti datoriile, fie și de război, e un gest mai mârlănesc decât să ai un anumit procent de ciorditori de portofele în populație. Și apoi ciorditorii noștri de portofele sunt oricum acolo încă înainte de a putea călători doar cu buletinul. Dezlegarea trebuie să fie alta, mai adâncă și, prin absența oricărei politeți a refuzului, indică ori că nu dau două parale pe noi, ori că vor să ne șantajeze și să ne stoarcă de ceva. Păi ne-au cam stors. Ce să ne mai ia?
Pe vremuri, România a ajuns ce-a ajuns în perioadele ei bune, prin cazna inteligentă a unor mari diplomați. Adesea îl cităm pe Titulescu. Pot fi amintiți și alți politicieni și diplomați care, atunci când țineau un discurs de la pupitrele europene, se făcea liniște în sală. Au fost vremuri în care leul nostru se bătea cu francul francez și perioade în care Germania cumpăra de la noi nu doar alimente, iar alimentele îi creșteau mari și sănătoși pe nemți, nesuspectate că în locul grâului ar fi neghină iar în locul porcului, măgar. De ce, acolitul doamnei Merkel - dacă e într-adevăr acolitul ei și nu un biet servitor pus să voteze cum i se cere - care are grijă să se laude cu marea lui trecere și protecție germană, nu face, n-a făcut nimic? A obținut ceva ilegitim – susținerea madamei Merkel împotriva poporului român, ceea ce i-a atras titlul de guvernator și arendaș. De ce, dacă a fost atât de abil și a halit ceva pentru el, nu o înmoaie pe nemțoaică și nu obține un drept cuvenit țării lui? De ce n-a obținut acceptul pentru Schengen în amarul de ani de când e în fruntea României? E președinte de țară sau doar un chibiț caraghios, tratat cu dosul când, la summiturile UE, încearcă să intre în vorbă cu cineva?
Victor Ponta, căruia îi salut poziția, așa cum am salutat intervenția lui Corlățean, are dreptate spunând că problemele noastre nu vin din Germania, ci din România. Iar sinteza făcută de Crin Antonescu e reală. Există un șef de stat european, unul singur, care nu vrea să intrăm în spațiul Schengen. Numele lui e Traian Băsescu.