x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Ce se întâmplă cu private bankingul în pandemie?

0
Autor: Ionuț Bălan 03 Mar 2021 - 08:00
Ce se întâmplă cu private bankingul în pandemie?


În urmă cu câțiva ani, când a izbucnit scandalul Panama Papers, persoane absolut onorabile au fost băgate în „malaxor”, ca un preambul parcă al coborârii disciplinei din pod în pandemie.

 

Dar în loc să fie gâdilată coarda socială sensibilă și uniformizată societatea, mai bine ar fi familiarizați oamenii cu serviciile de private banking, fiindcă băncile nu au nevoie de mulți clienți săraci, cu putere limitată de negociere, ci de unii bogați, cu care să se afle în relații parteneriale.

 

Clienții de top ai băncilor au la dispoziție bancheri personali, care le administrează averile și le gestionează judicios plata taxelor. Ei nu stau la coadă să constituie un depozit bancar, ci sunt așteptați în sucursale luxoase de bancheri cu care negociază un nivel preferențial de dobândă. Folosesc carduri platinum sau black care le deschid ușile hotelurilor și cluburilor exclusiviste și beneficiază de servicii concierge. Adică, au la dispoziție consilieri care le soluționează orice solicitare, cum ar fi procurarea de invitații la concerte și meciuri unde s-a pus anunțul „sold out” pe casa de bilete.

 

Istoric vorbind, private banking-ul a apărut pentru a administra averile, moștenirile și a gestiona cât mai judicios plata impozitelor. Unele bănci din Europa sunt cunoscute pentru administrarea activelor familiilor regale. Averea familiei regale britanice este gestionată de Coutts (fondată în 1692), cea a casei regale olandeze, de MeesPierson (fondată în 1720), iar cea a familiei princiare din Liechtenstein, de LGT Bank (fondată în 1920).

 

Cele mai active zece bănci în private banking la nivel mondial sunt: Bank of America Merrill Lynch, Morgan Stanley Smith Barney, UBS, Wells Fargo, Credit Suisse, Royal Bank of Canada, HSBC, Deutsche Bank, BNP Paribas, JP Morgan Chase.

 

Dar în loc să se discute cu onestitate de acest fel de business, ziarele precizează că o mână de miliardari are o avere egală cu cea deținută de jumătate din populaţia lumii.

 

Asta îmi aminteşte de un sondaj realizat într-o ţară din Vest, în care se punea întrebarea dacă intervievaţii preferă un salariu de 3.000 de euro lunar, când vecinul încasează 3.500, sau dacă nu-i mai bine să fie plătiţi cu 2.000 de euro fiecare.

 

Răspunsul, terifiant, a fost că-i mai bine să primească 2.000 de căciulă. Chiar dacă doar elitelor li se datorează progresul științific, artistic, industrial, care conferă putere unei țări și prosperitate clasei muncitoare. Elitele ajung adeseori să trăiască în opulență și tocmai asta-i înfurie pe egalitarişti, deși, în realitate, ele oscilează între bogăție și faliment.


Serviciul de email marketing furnizat de