Coşmarul votului uninominal

Pentru prima oară în destinul lor postdecembrist, vedetele tuturor  partidelor se vor confrunta direct, nemilos, cu electoratul.

Pentru prima oară în destinul lor postdecembrist, vedetele tuturor  partidelor se vor confrunta direct, nemilos, cu electoratul.

Din cele două sute de candidaţi la şefia Consiliilor Judeţene au cîştigat doar patruzeci şi unu de politicieni. Ceilalţi au pierdut. Dacă am face un sondaj de opinie ad-hoc, am descoperi că, dintre învinşi, sunt ştiuţi doar cei trecînd drept vedete ale politicii: Radu Berceanu, Cristian Boureanu, Cezar Preda la PD-L, Cristian Adomniţei la PNL.

Explicaţia fenomenului e simplă.

Pentru şefia consiliilor judeţene votul a fost uninominal. Ca şi în cazul primarilor (şi aici întîlnind nume răsunătoare de biruiţi), mulţi politicieni s-au confruntat direct, întîia oară în viaţa lor, cu electoratul. Cum însă orice cursă electorală e percepută ca un meci, o întrecere între persoane vii, dincolo de conotaţia politică, şi-a spus cuvîntul una de orgoliu.
Scrutinul pentru şefia consiliului judeţean a prefaţat astfel ceea ce se va întîmpla la parlamentarele din iarnă, dacă se va păstra varianta votului uninominal.

Pentru prima oară în destinul lor postdecembrist, vedetele tuturor partidelor se vor confrunta direct, nemilos, cu electoratul.  E drept, unele au mai candidat: la preşedinţie sau la primării. Numai că electoratul de la uninominal e de un tip aparte. Dacă, la nivel naţional, opţiunea finală reunea categorii profesionale şi sociale diverse, la nivel de colegiu, candidaţii se vor confrunta cu opţiuni ale unui electoral cu trăsături specifice ţinînd de zonă. Una e să candidezi la Bucureşti, în zona Primăverii, şi alta într-un colegiu de sate sărace din judeţul Vaslui. Una e să te confrunţi cu alegătorii dintr-un sat ardelenesc, populat de tineri gospodari, şi alta e să te confrunţi cu alegătorii dintr-un sat moldovenesc, pustiit de plecarea la muncă în străinătate.

Votul pe listă nu ridica mari probleme acestor vedete. Chiar dacă nu intrau în Parlament, eşecul nu era pus pe seama lor, ci pe seama partidului. În cazul votului uninominal, o vedetă se va confrunta, într-un colegiu din ţară sau din Bucureşti, cu alţi şapte-opt concurenţi. Unii, vedete ale partidelor adversare, alţii, vedete locale.

Să ne imaginăm în seara şi, mai ales, în noaptea de după închiderea urnelor.

Pentru a intra direct în Parlament, un candidat are nevoie de 51% din voturi. La alegerile anterioare, anunţurile vizau scorurile partidelor. Formaţiunea X a obţinut atît la sută, formaţiunea Y n-a trecut pragul admiterii în Parlament. Acum, repet, dacă rămîne varianta votului uninominal, anunţurile la televiziuni vor suna cam aşa: X, preşedintele formaţiunii Y, n-a obţinut 51% la Colegiul Z. A fost învins de XY, o vedetă a partidului adversar sau chiar de un anonim. Nu-i exclus ca, la redistribuire, X să intre în Parlament. Lovitura primită prin înfrîngerea la votul direct va fi însă năucitoare. E greu de crezut că un preşedinte de partid sau o vedetă a politicii va mai rămîne în fruntea formaţiunii sau în prim-planul atenţiei după un asemenea eşec.

Prin această notă – esenţială – de competiţie între persoane concrete, şi nu între abstracţiuni în genul partidelor, votul uninominal dă frisoane tuturor politicienilor. Pentru că scrutinul din iarnă poate fi, pentru unii, sfîrşitul carierei politice.

De aici, un fenomen ce se poate vedea cu ochiul liber în politica acestor zile.

Unele vedete au anunţat că nu vor mai candida. Altele se pregătesc să renunţe. Nu puţine sunt vedetele care caută disperate colegii sigure. Decuparea făcută de Comisia de Cod electoral are şi această ţintă: de a crea pentru vedetele politicii autohtone colegii în care să învingă, graţie primarilor PSD, PNL sau PD-L, graţie organizaţiilor locale puternice.

Miza uriaşă, care e votul uninominal, aduce cu sine şi o altă realitate. Cea a jocurilor care se vor face la nivelul fiecărei formaţiuni la desemnarea candidaţilor pentru colegii. Numărul colegiilor sigure pentru o formaţiune e limitat. Pentru ele se bat mai mulţi inşi din partidul respectiv. Cine va învinge? Depinde nu numai de şeful partidului, ci şi de baronul local. Zadarnic te desemnează conducerea de la Centru pentru un colegiu în Vrancea. Dacă nu te vrea Marian Oprişan, n-ai nici o şansă să cîştigi.

Fie şi prin emoţiile încercate de politicieni, votul uninominal merită să fie aplicat la parlamentarele din acest an.