De ce ar fi trebuit să fie „mișto”? Pentru că în septembrie anul trecut El Salvador devenea prima țară din lume care adoptase bitcoin ca mijloc legal de plată, lansând un portofel virtual național numit „chivo” (echivalentul local pentru termenul de argou „mișto”), care oferea tranzacții fără comision și permitea plăți transfrontaliere rapide. Experimentul a implicat construirea unei infrastructuri de bancomate bitcoin în toată țara și solicitarea tuturor companiilor să accepte criptomoneda.
El Salvador este în proporție covârșitoare o economie de numerar, circa 70% dintre locuitori nu au conturi bancare, nu folosesc carduri de credit sau alte servicii financiare tradiționale. De aceea „chivo” a fost privit ca un pas vizionar, menit să aducă în realitatea financiară a mileniului trei pe toți cei ce nu au făcut niciodată parte din sistemul bancar. Dar El Salvador se afundă în criza economică și nu pare a putea fi salvat prin acest pariu la nivel național pe bitcoin, deși ministrul său de finanțe, Alejandro Zelaya afirmă că adoptarea Bitcoin „câștigă teren” și a fost benefică pentru populația nebancarizată din El Salvador, atrăgând turiștii și investițiile.
Este evident că transpunerea în viață a oricărei viziuni revoluționare atrage de la sine costuri și asumarea de riscuri. Dar, cel puțin pentru moment, „cripto-riscurile” - să le spunem așa riscurilor asociate criptării și mai ales decriptării criptomonedelor - cad mult prea greu în balanța financiară a unei țări aflate pe marginea prăpastiei, dar și a unui simplu om dornic de câștig.
Deloc întâmplător, autoritățile europene de supraveghere au avertizat în repetate rânduri consumatorii că multe cripto-active sunt foarte riscante și speculative. Avertismentul vine în contextul creșterii activității consumatorilor și al interesului pentru cripto-active și al promovării agresive a acestor active și a produselor conexe către publicul larg, inclusiv prin intermediul rețelelor sociale. Și Autoritatea de Supraveghere Financiară din România tratează pe larg subiectul criptomonedelor, mai ales în contextul prăbușirii valorii acestor active extrem de riscante, în prima ediție din acest an a Raportului privind stabilitatea piețelor financiare nebancare. Deși nu are în atribuții în supravegherea piețelor cripto, ASF este preocupată de evoluția acestor active, în contextul în care din ce în ce mai mulți consumatori din România le accesează.
Oamenii se confruntă cu posibilitatea foarte reală de a-și pierde toți banii investiți, dacă cumpără aceste active, și ar trebui să fie atenți la toate riscurile și la reclamele înșelătoare, derulate mai ales prin intermediul rețelelor sociale. Mai ales, consumatorii trebuie să fie conștienți de lipsa de protecție, deoarece „cripto-riscurile” nu se încadrează în protecția existentă în temeiul normelor actuale privind serviciile financiare ale UE.