x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Dacă mărirea internațională a dobânzilor pe termen lung afectează puțin România, înseamnă că acolo trebuia să se situeze prețul banilor

0
Autor: Ionuț Bălan 23 Mar 2021 - 07:50
Dacă mărirea internațională a dobânzilor pe termen lung afectează puțin România, înseamnă că acolo trebuia să se situeze prețul banilor


Primul președinte al Băncii Centrale Europene, Wim Duisenberg, vorbea despre tentația politicienilor de a recurge la măsuri monetare, care să aducă rezolvări temporare pe seama afectării perspectivelor economice pe termen lung. Cei care au urmat după el la conducerea BCE n-au avut nicio problemă să recurgă la relaxarea cantitativă, care a încălcat avertismentul unui alt bancher central, polonezul Leszek Balcerowicz, care obișnuia să spună că banii sunt un mijloc de conservare a valorii. Până când Grecia a ajuns din oaia neagră un exemplu de urmat, din moment ce-și refinanțează la dobânzi de cinci ori mai mici, comparativ cu noi, o datorie de trei ori mai mare decât nivelul maxim permis de Tratatul de la Maastricht. Mai era puțin și urma în Europa o taxare pe scară largă a economisirii, idee susținută de ministrul de finanțe al Republicii Sovietice Bavaria imediat după Primul Război Mondial!

Se vede însă că Wim Duisenberg avea o bună expertiză. Dobânzile la împrumuturile pe termen lung se duc în sus peste tot în lume, taxând perspectiva care nu depășește lungul nasului a politicului. Statele emergente nu sunt scutite de așa ceva, după ce acelea care cochetau cu dobânzile negative erau considerate repere pentru români. Ungaria și Polonia sunt, de asemenea, „atinse” și s-au confruntat cu mărirea dobânzilor după repatrierea capitalurilor. În statul maghiar, remunerațiile atribuite la titlurile pe 10 ani au crescut în ultima lună de la 2,456% la 2,729%, cele poloneze, de la 1,305% la 1,502%. Da, numai că la fel cum BCE nu mai e condusă de Duisenberg, nici la banca centrală a Poloniei nu mai e Balcerowicz și s-a renunțat de mult la abordările „conservatoare”, gen dobânzile sunt un obstacol în calea risipei de resurse.

România - criticată pentru faptul că se duce greu cu dobânzile în jos - a fost afectată mai puțin de majorarea internațională a dobânzilor pe termen lung și migrația capitalurilor. Dobânda bondurilor a variat nesemnificativ, de la 3,218% la 3,225%, ceea ce înseamnă că acolo trebuia să se situeze prețul banilor. Iar analiștii care prezic evoluții în V sau U care se dovedesc a fi în L ar trebui să renunțe să mai facă politică.


Ştiri din .ro


Serviciul de email marketing furnizat de