Senzațional! Un calculator bate campionul mondial la GO, ceea ce-i face pe specialiști să evidențieze meritele inteligenței artificiale. Asta, după ce, în 1997, computerul Deep Blue l-a învins pe multiplul campion la șah Garry Kasparov.
Problema este însă dacă respectivele calculatoare mai pot să facă altceva. Kasparov a intrat în politică, susține conferințe și a revoluționat apărarea siciliană, Deep Blue nu poate.
Iar computerul care se impune la jocul chinezesc, dacă e pus să joace ceva ușor, așa ca rummy (remi), nu va fi în stare, deoarece algoritmul său sesizează evenimente relevante doar pentru GO, care, de altfel, nu a fost ales la întâmplare, ci pentru că se pretează foarte bine la modul de funcționare al calculatorului, ce analizează posibilități pe secvența “da” sau “nu”, cu o viteză mare de procesare.
Este foarte simplu: poate fi numită “inteligență” rularea unei baze de date prin intermediul unui algoritm, când ceva ce poartă această denumire ar trebui să aibă capacitatea de a se adapta la orice eveniment necunoscut?! Cu alte cuvinte, dacă computerul n-ar mai funcționa într-un context predefinit nu se va descurca și nu va mai fi considerat inteligent, ci doar se va putea da o explicație științifică pentru eclectism.
Am ajuns să vorbim de “eclectic”, pentru că discutăm de alăturarea mecanică a unor idei. Calculatorul face lucruri, dar nu înțelege ce. De aceea nu se poate pune înainte de termenul “artificială” cel de “inteligență” în expresia consacrată, fiindcă lipsește conștiința. La evenimente de tip nou, calculatorul ar trebui să-și poată rescrie algoritmul, care să-i permită să câștige orice tip de joc, dar n-are cum s-o facă.
Iată un nou exemplu care arată că din criză trebuie să se iasă cu inteligență și creativitate, nu cu jocuri și elemente de senzațional, ce încearcă să abată atenția de la o industrie pe moarte.