x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

De la confruntare dură la coeziune

0
Autor: Daniel Apostol 30 Mar 2020 - 07:30
De la confruntare dură la coeziune


Prim-ministrul italian Giuseppe Conte a declarat presei că „întregul edificiu european riscă să-şi piardă raţiunea de a fi” și inerția în acțiune „le-ar putea lăsa copiilor noştri imensa povară a unei economii devastate”. Iar tonul frustrat al Italiei nu este singular. Premierul polonez Mateusz Morawiecki critică aspru reacția comunitară și pretinde (eronat, ce-i drept) că UE nu a contribuit nici măcar cu „un singur cent” să lupte împotriva coronavirusului și că, în aceste vremuri foarte dificile, se pare că doar statele naționale au rămas cele mai importante în confruntarea crizei. Iar într-un interviu acordat revistei Der Spiegel, premierul landului Bavaria Markus Söder s-a făcut clar înțeles că nu este deloc impresionat de răspunsul la criză dat de comisia von der Leyen. „O tăcere remarcabilă la Bruxelles, când, de fapt, această criză ar putea fi momentul Europei și al Comisiei Europene”, spune Söder. Potrivit liderului bavarez, țările membre au fost nevoite să-și rezolve probleme bilaterale de frontieră, în timp ce în termeni de solidaritate europeană nu s-a făcut prea mare lucru. „Solidaritatea slăbește peste tot în Europa, ceea ce pune într-un uriaș pericol spiritul ideei europene”.

         Pe de altă parte, președintele francez face apel tocmai la solidaritate europeană în lupta cu coronavirusul, sugerând că bugetul european trebuie folosit pentru a sări în ajutorul celor mai afectate țări. Într-un interviu acordat unor publicații italiene și încercând a-și asuma vizibil leadershipul european, Emmanuel Macron spune că nu-și dorește „o Europă egoistă și divizată”. Însă Europa se dovedește a fi acum tocmai victima coronavirusului, dar și a egoismului și a divizării. Săptămâna trecută, liderii UE au dezbătut degeaba modul în care Mecanismul European de Stabilitate poate fi implicat în relansarea economică, aruncând problema nerezolvată înapoi la miniștrii de finanțe care ar trebui să ajungă la un acord săptămâna asta. Nemulțumirea exprimată de premierul italian Giuseppe Conti pleacă și de la faptul că Italia cere cu insistență să înceapă să se vadă solidaritatea europeană. A fost, de fapt, „o confruntare dură şi directă” în care cererea Italiei s-a lovit de inflexibilitatea Olandei și a Germaniei, și a celorlalte țări nordice, care consideră de neconceput orice împrumut financiar și care au respins crearea de „coronabonduri” - obligaţiuni emise în comun de guvernele din zona euro pentru a finanța combaterea pandemiei și a crizei economice.

         Pericolul spulberării ideei europene e crescut, iar Comisia Europeană s-a văzut forțată să reacționeze. Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, a anunțat, sâmbătă noaptea, că va propune schimbarea proiectului de buget multianual 2021-2027, astfel încât să cuprindă soluții la criza economică generată de pandemie. Von der Leyen susține că bugetul va include un pachet de stimulare financiară care să asigure că în interiorul UE coeziunea va fi menținută „prin solidaritate și responsabilitate”. Potrivit doamnei von der Leyen, Uniunea Europeană privea „în abis” la debutul pandemiei, în timp ce țările membre au acționat unilateral, dar mai apoi „coeziunea și pozitivismul” abordării crizei fac ca Uniunea Europeană să primească „o șansă să se reinventeze”.

         De fapt despre asta este vorba: pandemia COVID-19 amenință să ia viețile europenilor, în timp ce criza provocată de această pandemie amenință să le omoare modelul de trai și de business comunitar, construit pe încredere reciprocă, pe granițe deschise, pe monedă unică, pe politici comune. Politologul Ivan Krastev, președintele Centrului pentru Strategii Liberale din Sofia și membru al bordului „European Council of Foreign Relations”, consideră că ampla criza determinată de pandemia COVID-19 va remodela în mod dramatic răspunsul UE cu privire la toate celelalte crize cu care s-a confruntat în ultimul deceniu. Disciplina fiscală nu mai reprezintă o mantră economică la Bruxelles, la Paris, la Roma, la Varșovia, Praga sau la București și nici măcar la Berlin și nu există niciun guvern european care ar pleda, în acest moment, pentru deschiderea frontierelor pentru refugiați.

         Este clar că, în general, coronavirusul va pune sub semnul întrebării unele dintre ipotezele de bază pe care se întemeiază UE. Rămâne de văzut cum va afecta exact criza viitorul proiectului european, care rămâne totuși cea mai inteligentă construcție a Europei de după cel de-al Doilea Război Mondial.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de