x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Distracţia pe vremea mea. Retrăim adolescenţa

Distracţia pe vremea mea. Retrăim adolescenţa

de Irina Cordoneanu    |    23 Mar 2013   •   01:03
Distracţia pe vremea mea. Retrăim adolescenţa
Sursa foto: Mihai Stetcu/Mihai Stetcu

“Mişcaţi şi voi puţin cortul”, aud în căsca. Încep să râd. Îmi trecuse acelaşi lucru prin cap. Suntem în platou, pregătiţi să inegistram o nouă ediţie Distracţia pe vremea mea. Ediţie specială. Distracţia la cort. Fiecare dintre noi a mers cu cortul, cel puţin o dată. De regulă, în adolescenţă. Categoric, cu amintiri minunate. Ne-am mai amuzat noi până acum la filmări, dar de dată această e nebunie curată. Eu şi cu Andrei Duban suntem pitiţi în cort. El face parte dintre invitaţi. Întâi îmi voi face eu apariţia. Spun monologul de deschidere şi apoi îi chem pe ceilalţi. Maria Gheorghiu va intra singură. Întreb de Andrei şi.... Duban apare tot din cort. O să-l cert. Mă dă de gol. Ar fi trebuit să iasă prin spate şi să vină pe uşa, ca toată lumea...

Acum se reglează luminile. Râdem şi spunem bancuri. Platoul de filmare e plin până la refuz. Au venit toţi colegii de la tehnic. Chiar şi cei care ar trebui să stea în regia de emisie. Se aude ciripit de păsărele. Ideea Carinei, producătoarea emisiunii. Vom începe altfel decât de obicei. ”Să nu uităm de tunete şi ploaie”, spun eu, în lavalieră. “N-am uitat, o aud pe Carina în căsca. Îţi place ciripitul? Spune-i lui Edy să vină în regie. Ce tot face acolo? Îi place cu cortul.....” Nu ştiu ce face, pentru că nu văd. Eu sunt în cort cu uşa închisă. Edy e regizorul de emisie. Preferatul meu. Îmi plac ideile lui. E atent la detalii, totdeauna pe fază. Inventiv. E foarte important că un moment să fie susţinut de imagini. Când un invitat spune sau face o chestie aparte, Edy reuşeşte să o pună în valoare, suplimentar. Inserând o reacţie a altui invitat, a mea, a publicului... O grimasă, un gest al mâinilor, un zâmbet în colţul gurii...

Mă pregătesc să deschid ferrmoarul de la cort, să-i spun lui Edy că-l cheamă Carina. Brusc, o face altcineva. Duban strigă, prefăcându-se speriat: “Băi, voi nu ştiţi să bateţi la uşa?” Sunt fetele de la machiaj: “Ţi-ai uitat ceasul la noi, nu-ţi mai trebuie?” Eu râd cu gura până la urechi. Pun pariu că şi portarul a venit în platousă vadă ce facem.

În studio chiar arăta că în pădure. Avem ghivece cu tuia, covor de iarbă... despre cort aţi aflat... Nu lipseşte un fel de munte, acoperit cu floricele şi brăduţi... Carabine, saci de dormit, o buturugă cu o secure înfiptă temeinic, lemne clădite pentru a face un foc de tabără uriaş... Evident, că nu-l vom aprinde. Suntem, totuşi într-un studio de filmare...

Începe să se audă cântec de chitară. Sigur au intrat în platou şi restul invitaţilor. Sunt curioşi să vadă ce li se pregăteşte. Ies din cort. Măria Gheorghiu cântă la chitară. Ovi Jacobsen o acompaniază cu vocea... Ioana Anuta se uită în jur...”Unde-s pistoalele, unde-s pumnalele, caii şi flintele haiducilor....” Îi salut cu drag. Sunt veseli şi vorbăreţi. Toată lumea povesteşte câte o întâmplare haioasă de la o ieşire cu cortul... Ne tachinăm, suntem pusi pe şotii... Parcă suntem din nou în liceu... Oricum, la cât de mulţi ne-am adunat în platou, sigur am fi încropit de o excursie cu autocarul...

“Păcat că nu putem face foc în platou”, spune Mirela, recuzitera noastră. Râd. Şi eu m-am gândit la asta. Ea ştie deja secretul Lecţiilor de distracţie. Am pregătit pentru Măria Gheorghiu şi Andrei Duban bucăţi de carne, roşii cherry, ceapă... să se pună de treabă, să pregătească frigărui. Nu va fi simplu. Vor avea ochii acoperiţi de deja celebrii noştri ochelari opacizaţi.... Vor arăta senzaţional! Cine a văzut emisiunea, măcar o dată, ştie ochelarii noştri de scafandru. De data această vederea celui care-i va purta va fi obturată de ... două chifle. Arăta sublim! Nu bănuiţi însă ce greu este să lipeşti două chifle de lentile. Pentru siguranţă, Magda, adică drectorul nostru de producţie, le-a cusut! Bine că am cumpărat zece chifle şi nu patru. Evident că erau calde şi evident că mai mult de jumătate au fost... mâncate.

Nici viaţa Ioanei Ancuţa şi a lui Ovi Jacobsen, ceilalţi invitaţi, nu va fi simplă. El va trebui să-i pună ei un ham de alpinist. Apoi piciorul în atele. Să o ia în spate şi să o bage în cort... Le-am pregătit faşă, briceag, leocoplast, hamuri, carabine şi alte obiecte menite să-i încurce.
Va sună cunoscut? Emisiunea? Distracţia? Plecatul de cortul? Cântec de chitară? Ciripit de păsărele? Foc de tabără?

×