x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Duşmănii

0
Autor: Florin Condurăţeanu 23 Apr 2021 - 07:10
Duşmănii


Puterea, banii sunt teribile „droguri”, dar şi gloria, plăcerea de a fi doar tu sub lumina cea mai orbitoare a reflectoarelor sunt simţiri în stare să subjuge până la trecerea raţiunii în planul doi. Minţi strălucitoare, născătoare de opere, de idei de mare anvergură au uitat de toate şi s-au duşmănit ireconciliabil pentru miza de a te situa doar tu, fără alt concurent, pe prima treaptă a podiumurilor. Maestru al metaforelor, Fănuş Neagu avea o vorbă înţeleaptă: „Suntem prea bătrâni pentru a rămâne certaţi, murim şi nu mai apucăm să ne împăcăm”! Exact cuvintele astea mi le-a rostit şi Sergiu Nicolaescu: „Cu ani în urmă, am avut o ceartă zdravănă cu Ilarion Ciobanu, nu ne-am mai vorbit şi îmi pare nespus de rău că a murit şi nu ne-am împăcat!”. 

Din orgolii nestrunite s-au duşmănit teribil marii scriitori, criticii literari George Călinescu şi Lovinescu. După cum este cunoscută și antipatia, râca dintre doi romancieri de mare calibru, Marin Preda şi Eugen Barbu. Lumea scriitoricească îşi avea sediul taifasurilor, al discuţiilor rafinate în faţa unei ceşti de cafea şi a unei halbe cu bere la Capşa. Veneau de regulă acolo şi Eminescu, şi Caragiale, şi alţi mari condeieri. Tudor Arghezi, minte strălucită, dar şi invidie greu de ţinut în laţ, n-a suportat ca alţii să fie liderii acestor seri boeme de la Capşa şi a luat o aripă a scriitorimii, a mutat-o la cofetăria Nestor, tot pe Calea Victoriei, unde e acum hotelul Bucureşti. Acolo, Arghezi era vioara numărul unu al convorbirilor intelectuale. Prietenie a existat şi între Octavian Goga şi Mihail Sadoveanu, până atât de departe, încât, atunci când Goga a devenit prim-ministru, i-a dat un credit substanţial lui Sadoveanu. Acesta nu l-a mai returnat şi poetul-prim-ministru a fost vehement atacat de presă. Într-un păgubos duel al ambiţiilor nu s-au înghiţit gimnastele mai tinere, care n-au văzut cu ochi buni revenirea după nişte ani a multiplei campioane Cătălina Ponor şi s-au aruncat vorbe pişcătoare de la tinere. După cum, din gelozii aflate, s-au antipatizat profund Gică Popescu cu Gică Craioveanu. 

 

 


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de