Eseu - Regulamentele organice, sub lupa

Ajung cu lectura eseului Principatele Romane in epoca moderna la capitolul dedicat Regulamentelor organice. Autorul - Anastasie Iordache - le face praf. Motivul? N-au adus Principatelor Romane independenta dorita.

Realitatea, fata-n fata cu judecata. Ajung cu lectura eseului Principatele Romane in epoca moderna la capitolul dedicat Regulamentelor organice. Autorul - Anastasie Iordache - le face praf. Motivul? N-au adus Principatelor Romane independenta dorita. Au servit Rusiei, Putere Protectoare.

Anastasie Iordache citeaza insa din studiul Principatele Romane sub ocupatia rusa, opera de capatai a lui Ioan C. Filitti, ca, potrivit Regulamentelor organice, la Bucuresti:
- orice proprietar de teren care voia sa construiasca trebuia sa supuna planul spre aprobare

Sfatului orasenesc
- casele trebuiau construite numai din caramida si acoperite cu sindrila
- urmau a se desfiinta, intr-un anumit termen, dughenele de scanduri si nuiele, precum si prispele de lut
- proprietarii aveau de platit o taxa pentru curatirea curtilor si trotuarelor de doua ori pe saptamana
- se interzicea umblarea libera prin oras a cainilor, se permitea numai legati
- se interzicea inhumarea in jurul bisericilor, infiintandu-se cimitire pentru fiecare confesiune
- urma sa se aduca apa in Bucuresti prin tuburi de fier
- urma sa se creeze 50 de cismele
- latimea strazilor era obligatorie de 6 stanjeni

Masuri revolutionare sunt luate si in domeniul, extrem de sensibil, al inchisorilor: - inchisorile erau mutate din biserici, ocne, manastiri, clopotnite de biserici in spatii de curatenie si siguranta
- detinutii urmau a fi imbracati, hraniti, asigurati cu lumina si caldura pe banii statului
- s-a decis redactarea unui Regulament al inchisorilor.

Masuri de modernizare spectaculoasa au fost luate si in Justitie, Finante, Comunicatii, Vama, Sanatate, Invatamant. Despre adevarurile astea scrie pe larg Anastasie Iordache. Si in primul volum, si-n al doilea, tiparit in 1998. Tot la Albatros. Cand vine vorba insa de aprecierea generala, el face praf anii Regulamentelor organice. Diferenta dintre realitatea creata de Regulamente si judecata autorului sare in ochi. Ceva nu e in regula. La inceput, mi-am zis ca e produsul unui antirusism. Crancen la unii istorici din anii Ceausescu.

EXPLICATIA. M-am mai gandit si mi-am dat seama ca alta poate fi explicatia. Asemenea mai tuturor istoricilor nostri, Anastasie Iordache nu-i dublat de un gazetar. Ca atare, el nu fixeaza Regulamentele organice in contextul concret al momentului. Momentul de dupa 1821 se definea prin prapastia dintre realitatile din Principate si realitatile Europei civilizate. Dinicu Golescu, in Insemnare a calatoriei mele, impresii de calatorie din Transilvania Ungaria, Austria si Italia intre 1824 - 1826, da seama de socul produs asupra unei inteligente de inapoierea din Principate. Tarile Romane erau in urma Europei cu o suta de ani nu din punctul de vedere al oranduirii social-politice, ci din punctul de vedere al civilizatiei.

Anastasie Iordache face corp comun cu toti istoricii erei moderne a Romaniei, recunoscand ca Regulamentele organice au reprezentat un salt urias in civilizarea lumii romanesti, in patrunderea masiva a progresului material, dar mai ales in reforma administrativa. Si cu toate acestea, le denunta pentru ca n-au introdus in Principate ideile Revolutiei Franceze: Libertate, Egalitate, Fraternitate.

Autorul deplange faptul ca separatia puterilor in stat nu fusese introdusa de adevaratelea, ca Adunarea obsteasca nu era un Parlament veritabil, ca ministrii nu raspundeau de fapt in fata Adunarii obstesti.

INTREBARI. Puteau fi asezate aceste realitati tinand de liberalismul Revolutiei Franceze in Principatele ramase in urma cu vreo suta de ani? Nu era, oare, nevoie mai intai sa fie un minimum de drumuri, sa avem cat de cat trotuar in Bucuresti, sa devina realitati cele doua publicatii (doar doua?) in limba romana?

Sunt intrebari pe care mi le-am pus in Afganistan, socat de realitatea de Ev Mediu in care avusesera loc asa-zise alegeri libere si corecte. Sunt intrebari pe care mi le pun in Romania uimit de incapatanarea Uniunii Europene de a introduce acqui-sul comunitar la Ceamurlia de Jos, unde satenii cresc gaini in cotete de nuiele si cred ca acquis-ul e un soi de chiu din zicerea Chiu si vai.