La intrebarea "Cand ati pus la punct prima afacere cu adevarat importanta?", celebrul X mi-a raspuns ca in clasa a VII-a, cand le caligrafia copiilor, pentru un leu bucata, catrene sentimentale in caietele cu "Amintiri".
Scria cu litere inflorate "Cand va sufla vantul/ Prin Muntii Bucegi/ Sa-ti aduci aminte/ Ca am fost colegi" si punea leul deoparte. Din banii adunati, a aranjat cu un fotograf si un legator comercializarea albumelor pentru absolventii de liceu. Fapt care dovedeste ca te nasti afacerist, la fel cum te nasti perdant ori hermafrodit. Nu cunosc nici un om cu bani multi si afaceri prospere, care sa nu fi incercat inainte de â89 o "combinatie", o "bisnita". Recunosc ca am pastrat fata de ei ceva din mandria proletara si totodata ipocrita, pe care o exersam toti in sedintele de partid, cand eram ridicati sa luam cuvantul si sa combatem manifestarile "straine spiritului nostru" si "tendintele de imbogatire ilegala". Mandrie, deoarece acesta era sentimentul care ne solidariza pe cei fara darul micului trafic cu tigari, cafea, blugi si casete video in convingerea clara ca eram noi calici, dar macar eram cinstiti. Si ipocrita, pentru ca beam cafea adevarata si vedeam niste filme, fara sa saracim, datorita acestor colegi si prieteni "cu apucaturi rele". Meseria de client si ea se invata, ca si aceea de negustor. Batranii de azi au ramas cu mentalitatea clientului din comunism. Am fost naucit pur si simplu de discutiile preparatorii pe care le purtau in Canada ai mei, cand plecau la cumparaturi. Vorbeau de "preturi destepte" sau "preturi frumoase", de magazine in care nu facea sa intri, fiindca nu te simteai bine in ele, despre cum au invatat ei in primii ani de viata in emigratie sa cumpere bine. Una din satisfactiile recunoscute ale zilei era cumparatura buna. In cumparatura buna intrau un castig de cateva minute sau ore, un negustor, care trebuia tinut minte deoarece inspira incredere, un loc unde, o data cu marfa, aveai ca bonus o stare de spirit pozitiva. In toate Mall-urile puteai sa bei o cafea gratis, dar in cutare Mall cafeaua era exceptionala. "Cand cumperi - mi s-a spus - casti ochii. Un zece la suta mai ieftin nu-i socotesti ca beneficiu in ziua cand te-ai intors de la piata, ci la sfarsitul anului. Acest zece la suta conteaza in bugetul anual al familiei, nu in bugetul unei zile." Daca unii se nasc negustori, e clar ca trebuie sa existe si un talent de client, cu care vii pe lume si pe care-l poti ameliora. Unele din supararile cotidiene ale multora dintre noi vin si de acolo ca ne descoperim vulnerabili, fara dotare naturala, fara placerea pe care i-o procura destinul de om de afaceri celebrului imbogatit X. Aflam ca nici macar pentru mica afacere, care e familia, nu avem destul talent, destula tragere de inima. Ce-i insa tragerea asta de inima, in afaceri si in meseria de client, numai cine o simte poate sa vorbeasca de ea.Citește pe Antena3.ro