x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Gloanţe rebele, August în flăcări

0
Autor: Florin Condurateanu 21 Oct 2016 - 08:30
Gloanţe rebele, August în flăcări


În ziua furtunoasă de 23 August, gloanţe zăpăcite au căutat şi personalităţi. În acea dată, în care s-a schimbat macazul istoriei noatre, lucrurile erau bâlbâite. Liviu Rebreanu pleca de la Teatrul Naţional cu maşina, la volan aflându-se o rudă, un fost colonel care era bănuit de legături cu serviciile de spionaj englezeşti. Pe străzi se aflau multe baraje ale armatei, funcţionau ca filtre cu legitimare şi controlare în portbagaj. Se zice că maşina cu marele scriitor n-a oprit la o somaţie a militarilor din baraj şi avea farurile stinse. Ostaşii au apăsat de trăgaci şi un glonţ nebun l-a lovit în piept pe Rebreanu. Condiţiile suspecte ale tirului sunt accentuate de unii care spun că în august, la ora 6 după-amiaza e lumină afară şi farurile nu trebuiau pornite. După o săptămână, la conacul lui din Argeş, Liviu Rebreanu avea să se stingă din pricina plămânilor.

Profesorul de stomatologie Constantin Găucan este nu numai un renumit salvator de danturi, el are şi peste 30 de brevete, inventând materiale şi dispozitive în medicina stomatologică, a creat primul colegiu particular de stomatologie, a înfiinţat Asociaţia medicilor stomatologi cu practică privată. Chemaţi pentru actualizarea brevetelor militare, un plutonier bătrân îi întreabă pe venerabilul profesor şi pe fiul Dan Găucan dacă sunt rude cu locotenentul Găucan,”mort în război ca cel mai mare fraier”, cum se exprima plutonierul. “În ziua de 23 August 1944, locotenentul Găucan, ruda voastră, a primit ordin să ţină pe loc o coloană de nemţi ce se retrăgeau. Când pe şoseaua din Văleni s-a arătat coloana nemţească, vreo şapte soldaţi români din pluton s-au speriat de numeroasele tancuri, blindate, camioane cu nemţi şi au fugit în porumbişte. Locotenentul Găucan nu a abandonat şi a tras cu puşca spre tancuri. Nu i s-au mai găsit nici oasele”. În 23 August, furioşi, nemţii bombardau Bucureştiul. Profesorul de chirurgie Firică, tatăl profesorului de ortopedie Andrei Firică, pleacă în grabă să organizeze şi alt spital de urgenţă, cu cinci minute înainte ca pe sediul Medicinei de Urgenţă de pe Cheiul Dâmboviţei să pice o bombă. Adjunctul lui scapă şi el viu, deoarece căuta sub un birou masiv motanul ca să-l salveze.


Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de