I-am auzit pe liderii USL remarcand ca, printre multe altele (aroganta, suficienta, incompetenta, ignorarea dialogului social), PDL s-a prabusit pana in hau din cauza praduirii banului public, dar si a extravagantelor. Extravagante in doua directii. Pe de o parte, promisiuni garla facute populatiei, dar niciodata acoperite, sub pretextul crizei.Pe de alta, hameseala cu care clientela pedelista si-a umflat conturile cu uriase sume bugetare, fie pe calea contractelor oneroase, fie pe aceea a veniturilor nerusinat de mari, de pe palierul superior al structurilor statului si al companiilor cu capital de stat.
"Nu vom promite ca oamenii vor avea imediat lapte si miere, dar vom repara treptat si in corelare cu resursele financiare nedreptatile sociale. Totodata, vom eradica dezmatul din companiile si regiile statului, nemaiadmitand ca profiturile acestora, in loc sa parvina Bugetului national, sa fie insusite de clicile instalate la conducerea lor" - cam asa ar suna, in sinteza, angajamentul politic prin care USL a ajuns la putere, ba a si castigat net alegerile locale si se prefigureaza o victorie categorica a sa si la alegerile din toamna. Angajament de care populatia isi leaga mari asteptari de echilibru social, de starpire a jafului. Iar orice perpetuare a vechilor naravuri va fi sever taxata de perceptia publica, din ce in ce mai atenta la corespondenta dintre angajamente politice, declarative, si acte concrete de guvernare. Iar prioritatea e despaducherea economiei, este timp apoi pentru alte domenii.
Timpul preseaza. Or, iata ca smecheriile si chiar potlogariile prin care se scurg banii publici au viata lunga si, adesea, sunt transpartinice. Prin ministere, doar detinatorii portofoliilor si secretarii de stat continua sa aiba indemnizatiile limitate oficial. Subalternii lor, directori generali si directorasi, consilieri si consilieri ai consilierilor, cohorte intregi, continua sa incaseze, sub diferite forme, cate 100-150 milioane, si chiar mai mult, lunar. In consiliile de administratie, mai ales in cele din ograda Ministerului Economiei, dezmatul continua, iar vechile gasti portocalii, nu putine stiute ca emanatii ale unor baroni pedelisti, nu sunt deranjate de nimeni.
Nu in ultimul rand, dimpotriva, m-as opri asupra celei mai mari conducte prin care se scurge banul public, prin care se fraudeaza brutal Bugetul. Anume, evaziunea fiscala si contrabanda. O tacere care te pune pe ganduri se asterne asupra unui sistem prin care s-au fraudat anual miliarde si miliarde de euro. Intr-un avant pe care si l-a reprimat iute, acum un an, doi, vechea putere declansase un val de controale prin marile vami, inclusiv cea din Portul Constanta, prin puncte de frontiera. Ba se angajase ca va jugula nu numai mafia petrolului sau cea a tigarilor, ci si pe aceea a cerealelor. S-a mai auzit, se mai aude ceva despre continuarea actiunilor, despre finalizarea cercetarilor? Nimic. Si nu se va auzi, cata vreme virusii lui Blejnar vor mai infesta structurile ANAF, iar la DNA vor persista incompetenta ori pacalelile si spectacolele girate de Morar.
Asteptarile populatiei vizavi de noua putere nu sunt legate doar de vituperarea jafului din timpul fostei guvernari. Ci si, chiar in primul rand, de slabirea latului austeritatii, care sufoca majoritatea locuitorilor. Acest nu deziderat, ci obiectiv vital, de care e conditionata insasi soliditatea noii puteri, nu poate fi atins decat dispunand de resurse financiare. Care, insa, continua sa se scurga printre degete.Citește pe Antena3.ro