Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Românii stau disciplinat la rând pe vremea COVID, ca în timpul cartelelor, atunci când existau rații la ulei, zahăr și benzină.
Iată un context care arată cât de departe suntem de aplicarea unor ziceri precum „În capitalism nu se stă la coadă” ori „Clientul are întotdeauna dreptate”.
Principial vorbind, pentru a avea capitalism este nevoie de capital și cozile arată că nu există și atunci nu se vede la niciun nivel abundență de bunuri și servicii. Ba, mai mult, din cauza faptului că economicul e dominat de politic, ca-n comunism, și el e cel care le dă voie și chiar le spune investitorilor ce să facă, aceștia din urmă nu reinvestesc aici profitul. Întreprinzătorii încearcă să-și recupereze peste noapte investițiile. Fără să le pese că, din cauza „managementului costurilor”, a lucrului cu personal puțin, clienții au un grad redus de satisfacție.
Așadar, mediul de business este ostil, motiv pentru care economia românească rămâne subcapitalizată. Și din cauza insuficienței capitalului, românii stau la coadă să-și procure puținele mărfuri oferite de comercianți. Nu se confruntă în niciun caz, ca în anii ’30, cu o criză de supraproducție. Mărfurile puține și scumpe, pe care românii, de altfel, nu și le prea permit, sunt vândute pe datorie. Menajele-s înghesuite de suprataxare, așa cum evidențiază statisticile bugetelor de familie, și, ca să poată supraviețui, apelează la creditul de consum ori la economia subterană. Primul element arată – prin „vârful” atins de neperformanță – că îndatorarea gospodăriilor s-a produs ca să poată rămâne statul în afara unei limite periculoase a datoriei publice, cel de doilea – economia informală – un grad-record de debancarizare, în situația în care numerarul în afara sistemului bancar a ajuns la 18,56% din totalul masei monetare.
Citește pe Antena3.ro
