Un englez cu statut de europarlamentar ne-a explicat de ce nu putem intra în Schengen. “România şi Bulgaria sunt prea corupte”, a glăsuit sentenţios britanicul, alungându-ne definitiv nedumeririle. Până ieri ne ţineau la uşa saloanelor occidentale pentru că eram corupţi, azi suntem prea corupţi. Vasăzică, dacă am fi fost doar corupţi nu era nicio problemă, dar aşa, prea, le stricăm ălora fasonul de cinste şi corectitudine. Oricum, am aflat astfel că a fi corupt nu e o ruşine, o piedică în calea integrării depline. Zău, albinosul ăla de pe Tamisa m-a îndemnat involuntar să trăiesc nostalgic vremurile când România era numai coruptă…
Năzdrăvanul Boc s-a dat iarăşi în stambă. Cică partidul lui e un fel de FC Barcelona a politicii neaoşe. Ptiu, drace, nu cumva napocitanul s-o închipui genial ca Messi, că sunt de-acelaşi stat ? Cam discriminatorie comparaţia, fiindcă spaniolii ăia extratereştri n-au în echipă şi femei, aşa că, mă întreb îmbufnat, cum s-or simţi madam Udrea şi celelalte roberte şi raluci portocalii ? Ce i s-o fi năzărit ex-premierului să strice vorba aia, că n-am observat niciun tiki-taka în jocul pedeliştilor ? Cât despre vreun titlu, naţional şi internaţional, nici pomeneală ! Aşadar, dacă e s-o dăm pe fotbal, PDL-ul a semănat mai degrabă cu echipele conduse de armeanul Halagian. “Focul la ei şi noi la casierie !”, ca să-l citez pe hâtrul nostru antrenor. Ei fiind aici noi, poporul, vâlvorit şi pârlit de-a binelea prin măsurile de crâncenă austeritate. Iar noi fiind ei, activiştii oranj, mereu cu conturile garnisite baban. Bietul Emilică, s-a vrut şi el miştocar şi a plesnit-o în bălării. Frate, e greu cu băşica, nu te băga, că-ţi rup adversarii ţurloaiele !
Pe-o cărăruie dosnică şi pustie a politicii băştinaşe s-au întâlnit deunăzi două stafii. Una ponosită rău, revendicându-se din cadavrul PNŢCD, alta proaspătă, trăgându-se din avortonul Forţa Civică. De singurătate şi plictiseală, arătările s-au pus pe trăncăneală şi au înjghebat Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr. Adevărul e că în ţara asta doar nălucile mai aleargă după Dreptate… În lumea morţilor, fantomatica şi comica făptură va aduna electori cât pentru un parastas, nu mai mult, facem prinsoare?
Aleasa romaşcanilor se visează mai mare peste strânsura din Modrogan. După cea rămasă în urma dezertărilor şi trădărilor, desigur, cum se întâmplă dintotdeauna în smârcul sulfuros de pe Dâmboviţa. Şi-a tocmit aliaţi de vază, familia prezidenţială şi ţuţerii de odinioară. Răsfăţata banului public regretă acum că n-a candidat estimp la primăriile din Bucureşti. Sigur le-ar fi câştigat, că după război, se ştie, e inflaţie de eroi. Dar se repliază iute şi cugetă cu modestie, dezvelindu-şi un gând lăuntric. S-ar vrea prim-ministru, că e desemnată de partid în fruntea cabinetului. Iar partidul o vrea, că astfel i s-a transmis din Deal. Preşedinte de ţară ? Încă nu, se răzgâie prealintata Elena, acolo n-ajungi decât prin vot popular. Or norodul n-o place, i-au căzut la fiere botinele fine ale recentei ministrese, poşetele ei tare scumpe. Dar calicimea o va îngădui de va fi nevoie, s-a mai petrecut aşijderea şi cu altele de teapa duduii ! Deocamdată să-l înlăture pe învechitul şi alergicul la opoziţie Blaga, că pe urmă e bagatelă să se vâre pe sub pielea românaşilor. Cu o andrea şi-un mop televizate, sau cu o rochie proletară încheiată monahal, treaba se aranjează numaidecât.
Bărbătoasa Monica Macovei are fantezii zoomorfe. Dar nu din senin, dintr-un exces de imaginaţie. O nelinişteşte perspectiva rămânerii “Buldogului” la capătul de sus al lanţului trofic pedelist. “Parcă văd, aşa, nişte orci încolonaţi. Şi lumea nu vrea asta în partid”, şi-a exorcizat gândul înfricoşător amazoana luptei cu corupţia. Gura păcătosului grăit-a iarăşi adevărul, deşi n-o bănuiesc de sinceritate premeditată pe prietena americanilor. S-a scăpat din greşeală, luată de val, întrucât nu mi-o închipui recunoscând că formaţiunea care a cadorisit-o cu paşaport de Bruxelles e o colonie de delfini feroce. Nu de alta, însă le-ar da apă la moară contestatarilor, susţinători ai ideii că orcii au făcut prăpăd printre focile neajutorate. Iar ţara unde delfinii ucigaşi de la putere au masacrat turmele de foci aduce a orc. A infern adică, pe înţelesul filogermanic al unuia dintre euroorcii inventat să incite, să agreseze spaţiul public dâmboviţean.