x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale La 70 de ani vârstă de pensionare, cât crește șomajul în rândul tinerilor?

La 70 de ani vârstă de pensionare, cât crește șomajul în rândul tinerilor?

de Ionuț Bălan    |    01 Feb 2021   •   07:50
La 70 de ani vârstă de pensionare, cât crește șomajul în rândul tinerilor?

Nu e prima oară când abordez chestiunea cu 70 de ani - vârstă de pensionare. Fără a dori vreun moment să am o abordare populistă, m-am întrebat și cu o altă ocazie de ce 70 şi nu 75,56, 72,11 la bărbaţi şi 79,07 la femei. Dacă vârsta de retragere ajunge la acelaşi nivel cu speranţa de viaţă politicienii nu mai au absolut nicio responsabilitate, ba creşte în acest fel şi PIB pe locuitor. Ca să surprindem fenomenul, sistemul piramidal pay-as-you-go se bazează pe contribuţiile lucrătorilor activi, care se constituie în pensii, şi faţă de care poartă răspunderea clasa politică. Bineînţeles că dacă fiecare economiseşte pentru el şi nu pentru alţii n-ar fi trebuit să tot urce vârsta de pensionare pentru ca politicienii să încerce apoi să fie responsabili faţă de cât mai puţine persoane prin majorarea vârstei. Problema este însă că tot mărindu-se vârsta la care ies oamenii la pensie creşte şomajul în rândul tinerilor. Dar această chestiune nu-i pasionează prea mult pe oamenii politici, pentru că nu faţă de aceştia au ei obligaţii şi atunci îi sacrifică pe cei tineri. În România, de pildă, şomajul, văzut ca întreg, se plasează mult sub media europeană, însă cel în rândul tinerilor e de patru ori mai mare ca rată şi peste media comunitară. Nu avem nivelurile duble faţă de media UE din Grecia, Spania şi Italia, dar e destul de mare pentru ca migraţia în străinătate să se producă la noi încă de pe băncile şcolii. Deşi chiar dacă termină o universitate în străinătate şi doresc să profeseze în domeniu românii şi ceilalţi estici tot nu-și găsesc de lucru şi atunci generează start up-uri. Şi una peste alta, la nivel naţional şi regional mai intervine şi salariul minim, care condiţionează angajatorul să-i atribuie tânărului absolvent o sumă de bani care n-are legătură cu pregătirea şi productivitatea sa. Aşa că mai bine nu-l angajează. Situaţie care-i avantajează pe cei aflaţi deja în sistem, în dauna celor nou-intraţi. Nu înseamnă că România nu se confruntă cu o anomalie. Pe de o parte, procesul de îmbătrânire se accentuează. Pe de alta, tinerii nu prea reuşesc să le ia locul celor mai în vârstă. Pentru un manager e mai ieftin să înlocuiască munca necalificată, cauzată de slaba pregătire sau lipsa de experienţă, cu aceea calificată a actualilor angajaţi, cărora le poate mări salariile şi le poate cere o productivitate mai mare.

×