Traversăm o perioadă în care e la modă ca ziarele să difuzeze studii cu miliardari, pentru ca mai apoi să vină egalitariștii să spună că sug sângele poporului.
Dar mă voi ocupa altă dată de anticapitaliștii emanați de mișcări gen Ocuppy Wall Street. Acum merită să precizez că nu e în regulă să-i băgăm pe toți miliardarii în aceeași oală. Fiindcă americanilor și nordicilor le-au trebuit 200 de ani să aibă miliardari, iar arabilor și rușilor 50, respectiv 20.
Și, după cum se știe, nu americanii și scandinavii sunt ocupați, în momentul de față, cu corectarea dezechilibrelor macroeconomice, ci arabii și rușii.
E limpede, în ciuda faptului că miliardarii arabi și ruși se pot făli cu aceeași cantitate de bani precum “omologii” americani și nordici nu au același nivel de conștiință, ce e direct legată de educație.
Ocazie cu care e bine de subliniat că nu opțiunea politică-i importantă. E o falsă discuție să spunem că stânga îi domină pe scandinavi și dreapta pe americani. Important e că în ambele zone miliardarii s-au făcut în sute de ani și averile au crescut în paralel cu conștiința.
De unde ar rezulta că arabii și rușii, ca să poată arde etapele, trebuiau să se educe concomitent cu acumularea averilor. Cum n-au făcut-o, degeaba au la fel de mulți bani ca americanii și suedezii, nu-s același lucru. În țările lor nu se poate vorbi de bunăstarea societății, ce implică o dezvoltare sinergică a tuturor cetățenilor, ce are la bază educația.
Reiterez, importantă nu-i dreapta sau stânga politică, ci nivelul de conștiință și educație. Deci în societate e nevoie ca mai întâi resursele să fie alocate rational, pe principii de piaţă, norma juridică să fie strâns legată de cea morală și abia apoi discutăm de opțiuni politice. Care, odată rezolvate primele chestiuni, s-ar putea să vedem că țin mai mult de gusturi.