Mutu, Torje şi lăutarii ideilor fixe

Deseori am fost pus in situatia sa constat ca si cizma proasta lasa urme adanci. Iar calcatura cu repetitie a proas­tei e si mai si. Adanceste trasee ale unui prizonierat definitiv pentru cei saraci in capul lor. Pe mameluci ii afli oriunde. Nici presa sportiva nu duce lipsa de asa ceva. Ba, dimpotriva, in bransa sunt mult prea multi captivii ideilor fixe. Si extraordinar de senini. Dinspre ei, dinspre aceasta gloata apar viciile suprasaturarii si ale gandirii unice. Sa-i iei in serios nu are nici un rost. Fiindca ai face prea mare risipa de injuratura. Mult mai comod este sa le descoperi umo­rul involuntar. Trebalaii neperse­cutati de nici o apasare se lasa scor­mo­niti la rezerva lor de superlative intr-o mare veselie. Doua sunt sursele care, in prezent, cu voie sau din pu­ra intamplare, alimenteaza jetul de presa al odihnitilor. Adrian Mutu si Gabriel Torje. Adrian Mutu s-a inventat ca fotbalist pe proprie raspundere. Si tot pe proprie raspundere a devenit risipitor, cum si cand a dorit el. Lautarilor care-i acompaniaza cariera nu le-a ramas decat sansa de a-i maneliza parcursul, briantizandu-i soclul de mare fotbalist. Dar nu le iese nici din intamplare. Fiindca se duc dracului toate caratele lu­crarii atunci cand manaria calda­ra­rilor incearca sa suplineasca fraudulos maiestria de bijutier. Cu Gabriel Tor­je gonacii n-au mai avut rabdare. Pi­ticul a fost ridicat in slavi prematur si cu o condamnabila dispensa de valoare. Iar atunci cand aerul fals al inaltimilor l-a ametit, parasutele din dotare si-au luat liber. Nimeni nu s-a mai oferit sa-i amortizeze aterizarea in realitatea de fapt. Intamplarile din ultimele doua saptamani i-au purtat pe Adrian Mutu si Gabriel Torje pe trasee contradictorii. In penultima etapta din campionatul italian Mutu s-a scos. A marcat doua goluri pentru victoria pe care Cesena a repurtat-o la Genoa. Garizii din presa s-au grabit sa dea din nou lustru febril briliantului, apreciind mai mult smecheria executarii unui penalty decat golul superb reusit din actiune. Fiindca atat pricep ei din fotbal. Si tot de-aia, o saptamana mai tarziu, au fost mirati sa constate ca Mutu, in meciul cu Juventus, a inregistrat un zero absolut la suturi pe poarta, pase de gol, centrari si driblinguri. Torje a oferit returul traseului parcurs de Mutu. Pe cand Adrian jubila, despre Udine se spunea ca ar fi luat o mare teapa cu Torje. Apoi, cand lui Mutu nu i-a mai iesit nimic, Torje a revenit ca titular, in meciul cu Inter. Revenirea lui Torje n-ar fi insemnat nimic daca nu si-ar fi revenit si laudacii din dotare. Cei care s-au grabit sa afirme ca Torje l-a invins pe Chivu, cei care au titrat "Chivu, facut k.o. de Torje". Scribalaii se bazau pe faptul ca Udine a invins Interul cu 1 – 0. E adevarat. Numai ca Torje nu mai era in teren atunci cand Udine a marcat. Ba, chiar inlocuitorul sau a marcat golul victoriei. Si, apoi, Torje nu s-a aflat intr-un meci de unu la unu cu Chivu. Ar fi fost chiar imposibil. Fiindca, deocamdata, Torje nu-i decat o tentativa de fotbalist, in timp ce Chivu depo­zi­teaza deja o cariera fabuloasa. Nesabuinta de a-l compara in momentul de fata pe Torje cu Chivu ar fi egala cu nesabuinta de a-i considera jurnalisti autentici pe toti trebalaii din presa.