x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Nu de ordine şi disciplină au nevoie românii, ci de piaţă

0
Autor: Ionuț Bălan 28 Sep 2021 - 07:20
Nu de ordine şi disciplină au nevoie românii, ci de piaţă


Atitudinea românilor, spiritul civic, trebuie mobilizate în vederea eliminării marasmului - este o idee zisă cu ochii îndreptaţi către clasa politică iresponsabilă. Dar, cu toată simpatia pentru persoanele care doresc binele ţării, sunt nevoit să spun că soluţia nu e dată de ordine şi disciplină, puse alături de reţete „corecte” de import, ci de piaţă. Dacă vreţi, statul nu trebuie reformat, ci micşorat, iar „importurile” conţin deja o cantitate de tensiune dată de încercarea de ordonare forţată. Şi noi de antifragilitate avem nevoie, nici măcar de robusteţe sau rezilienţă.

Aşadar, nu „iluminarea” seniorilor de la şcoala de studii politice şi administrative e necesară, ci ceea ce se numeşte liber arbitru, ce lasă ca raporturile să se înfiripe natural, neintervenţionist şi în dinamică, echilibrul să se atingă mereu pe alt nivel, iar acesta ar fi rolul benefic al dezordinii, nu al ordinii şi disciplinei. Sigur însă că acest lucru e mai greu de acceptat de persoanele cu formaţie militară de la noi, în ciuda bunelor intenţii. Cu precizarea că în interbelic economia era mai puţin tulburată, tocmai ca urmare a poziţionării naturale, cu ajutorul pieţei libere, realizată de cei vânduţi ulterior la bucată. 

Dar, apropo de discuţia de până acum, pandemia e utilizată global pentru revitalizarea unei idei proaste recurente în istorie: eșecul piețelor. Teoretic, n-ar fi ceva nou, pentru că toate crizele majore au servit drept pretexte pentru reafirmarea ei, inclusiv pentru a disimula intervențiile guvernamentale care au reprezentat cauzele reale de fond ale respectivelor crize.

 

De asemenea, se falsifică teoriile care sprijină libertatea pieței, lăsându-se impresia greșită că autorii serioși ar susține în vreun fel că „piețele” ar fi caracterizate de „perfecțiune”. Nici vorbă. Piețele sunt imperfecte (dar perfectibile), exact ca oamenii care participă la ele cu scopurile, planurile și acțiunile lor. Dar devreme ce natura umană e imperfectă, nu există absolut niciun motiv pentru ca vreun grup uman „de elită” să-și impună cu forța întregii societăți propriile idei despre „binele public”.

Matricea ideii de „eșec al piețelor” are de obicei în centru o externalitate negativă de înaltă magnitudine. De ceva timp, acest rol central e jucat de schimbările climatice. COVID-19 a venit mai de curând să întregească tabloul. Pe scurt, oamenii ar fi incapabili să-și coordoneze spontan și voluntar acțiunile astfel încât să țină sub control aceste riscuri, deci e nevoie absolut de intervenția statului.

Pe lângă că e cel puțin caraghios să vorbești despre „eșecul piețelor” în timp ce armata e pe străzi ținând business-urile închise (cum s-a întâmplat în starea de urgență), susținătorii intervenționismului uită să menționeze că nici în rândurile lor, nici în cele ale oligopolurilor corporatiste care sprijină acest tip de politici, selecția managerială nu a fost realizată meritocratic, în condiții de concurență. Astfel, pentru crize s-a dat vina pe piață, pentru a se salva aparențele și pentru ca politicul să dicteze în continuare economicului, iar puterea să bată banii.


Serviciul de email marketing furnizat de