O mărturisire cât un șantaj

Pe Traian Băsescu nu l-aș crede că e cinstit, fără agendă ascunsă, nici când mi-ar spune că îi e sete. Tot cu o sprânceană ridicată și cu simțurile în alertă, i-aș da paharul cu apă. Dar i l-ai da .. o să exclamați! Da, i-aș liniști setea... din curiozitatea de a afla ce vrea de fapt. În ultimele zile, Băsescu face tot posibilul să atragă atenția asupra lui și să îndepărteze astfel păsările de pradă de pe ogoarele lui. Numai că, exact ca o sperietoare de ciori obosită și găurită, nu reușește decât să atragă mai tare interesul "prădătorilor" asupra oamenilor lui. Mandate de arestare, noi acuzații, noi probe - toate sunt în cârca protejatei, fratelui, ginerelui, fiicei... Doar el rămâne ca un fulg de nea! Tocmai când eram pe punctul să jubilez că nu îi iese traficul de influență... Am realizat că luptă ca să nu se atingă de El nu ca să îi apere pe ceilalți! Și chiar îi iese! Începând de la ieșirea televizată când anunță că îi e silă de Coldea, Kovesi și Stanciu - oamenii pe care el i-a "făcut" ce sunt. Ieșire cu o cheie foarte interesantă: printre injurii, Băsescu a anunțat că găsise "întâmplător" niște documente secrete și, pentru că nu aveau ce căuta la el, i le-a trimis lui Coldea. Sună a șantaj. Unul continuat cu anunțul că ar vrea să-i vadă în fața lui pe cei trei de mai sus. La ordin! Și totul a culminat cu mărturisirea-urare de Paști: să vă dea Dumnezeu prieteni adevărați! Adică prieteni tăcuți și nemărturisitori își dorește Băsescu cu ardoare. Și chiar lucrează zilnic să se asigure de tăcerea prietenilor "adevărați".