Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Dl. Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR (Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din Romănia), spunea mai zilele trecute că nicăieri in Europa nu există recordurile din Romănia in materie de deficit comercial.
Dl. Mihai Ionescu, secretar general al ANEIR (Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor din Romănia), spunea mai zilele trecute că nicăieri in Europa nu există recordurile din Romănia in materie de deficit comercial. Dl. Ionescu reacţiona nu la discrepanţa mereu mai mare dintre importuri şi exporturi, care ne-a obişnuit deja cu traiectul din record in record, ci la elementul realmente nou intervenit: exporturile pe ansamblu stagnează, nu prea mai au suflu pentru a se extinde şi spori. Mai rău, ceea ce exportatorii reclamau mai de mult - că nu mai reuşeau să plaseze in străinătate cantităţi mai mari şi incasările lor se menţineau doar graţie preţurilor care se aflau in creştere pe pieţele europene şi internaţionale - a ieşit acum de sub ascunzătoare. Chiar şi in valoarea globală, exporturile au ajuns să stagneze, atăt pentru că preţurile pe pieţele internaţionale (la produsele exportate de Romănia) şi-au potolit creşterea, căt şi pentru că in volum livrările din Romănia au scăzut.
Intrucăt maladiva frenezie a importurilor - alimentată de ofensiva creditării şi stimulată de supraevaluarea leului - a continuat, deficitul comercial bate record după record, chiar de la o lună la alta. Cu un deficit de 11,5 miliarde euro la şapte luni, prognoza guvernamentală de 18 miliarde euro pentru ansamblul anului este ca şi spulberată şi va fi depăşită probabil şi cea de 20 miliarde euro, pe care au considerat-o mai plauzibilă pentru 2007 cei implicaţi in comerţul exterior. Una peste alta, Romănia va incheia 2007, primul an de apartenenţă la Uniunea Europeană, cu importuri de circa 50 miliarde euro la exporturi de numai 30 miliarde euro. Creşterea faţă de 2006 ar fi de peste 10 miliarde euro la importuri, dar numai de maximum 5 miliarde euro la exporturi, dacă, desigur, stagnarea intervenită in vară a acestora din urmă nu se prelungeşte.
De altfel, nu doar deficitul comercial fabulos produce ingrijorările, ci poate, mai ales, tocmai acest ritm constant dublu al importurilor faţă de exporturi. Dar, la o analiză atentă, preocuparea de acum cea mai gravă n-ar mai putea proveni din această diferenţă de ritm, ci din anterior menţionata tendinţă de sufocare pur şi simplu a exporturilor din ultimele luni. Sunt de aşteptat, cu sufletul la gură, statisticile pe august, pentru că in mai şi iunie şi, preliminat, şi in iulie de o strangulare a exporturilor a fost vorba.
Tendinţa contrastează vădit cu previziunile - niciodată implinite, dar mereu rostogolite pentru mai tărziu - ale oficialităţilor referitoare la o diminuare a deficitului comercial pe baza vitalizării exporturilor o dată cu manifestrea efectului (de care se face atăta caz), al propulsării livrărilor externe de către ăimporturile de dezvoltare" (de utilaje şi tehnologii), care ar explica ofensiva de căţiva ani a importurilor şi, implicit, cotele inalte ale deficitului comercial. Tot aşteptat şi iar aşteptat, acest efect nu dă deloc semne că ar veni! Iar, după cum arată statisticile verii, un asemenea efect nu pare să existe, evindenţiindu-se mai degrabă că importurile au fost şi continuă să fie dominate de pure "importuri de consum", fie acestea purtători de energie (cu preţuri de altfel in creştere), fie bunuri de consum final. Ceea ce proiectează o structură aproape imobilă a exporturilor şi deci o capacitate puţin importantă de propulsare viitoare.
Doar cu potenţialele exporturi Ford şi Nokia, rezultănd din implicările companiilor respective in Romănia, nu se pot inversa tendinţele de pănă acum. Mai ales că, să nu ne amăgim, aceste două realmente implicări investiţionale de marcă nu vor ieşi de fapt din tiparul implicărilor de pănă acum ale multinaţionalelor. Acestea aduc din străinătate, cel puţin in prima fază, nu doar echipamentele de producţie necesare, dar şi intregul pachet de aprovizionare pentru activitatea curentă, astfel incăt, din punctul de vedere al Romăniei, generează mai multe importuri decăt eventualele exporturi pe care le fac.
Citește pe Antena3.ro
