Piticul nostru e din alt film

La Bruxelles, poza de grup ii da bataie de cap presedintelui. Degeaba ajunge pri­mul. Bate podiumul, isi freaca mai­nile, ocupa stra­tegic mijlocul, priveste pe sub sprancene. Si asteapta. Si as­teap­ta. Ca la Universitate cand stai cu florile flescaite de asteptare.

Omologii il ocolesc ca pe jaloane. Unii au o dex­teritate ceva de speriat. Nici n-am vazut cand a aparut Merkel in spa­­tele lui. Angela l-a pandit, i-a ochit tra­seul si s-a strecurat cu miscari de balerina prin spatele lui Berlu. Merkel, balerina.

Cu Sarkozy nici nu stii daca e bine sa te vezi. E alunecos, gretos, insolent. Amintiti-va cum s-a scuturat de el anul trecut.

Intr-un fel de documentar artistic, La Conquete, Sarkozy i-a mancat ficatii lui Chirac. I-a pus cainelui preferat numele Sumo, sportul preferat de Jacques. L-a zdruncinat nervos. Cu obedientul Villepin, pus de Jacques prim-ministru, Nicolas a sters pe jos. Nebunul nu si-a iertat nici nevasta, cea dinaintea Carlei. L-a parasit, fiindca a facut-o proasta, la pachet cu staff-ul de campanie. Nu demult, Sarkozy a invitat cativa insi la o cafea. Cand a fost sa plateasca, a sters-o. Mitocan.

Cand judecam singuratatea europeana a presedintelui, trebuie tinut seama si de interlocutori. Berlusconi, fost sef de sala pe vremea cand nu facuse avere, e singurul care-l intelege pe presedintele nostru.

Il bate pe umar, il consoleaza, zice ca Sarkozy nu e intreg la minte... d-astea.

Problema presedintelui e ca, in Europa, prin preajma licuricilor mici, astia se comporta ca marele licurici. Intre ei, licuricii mici sunt ca in curtea scolii. Au facut cam aceleasi scoli. Isi dau coate. Ignora intrusii.

Duminica, la Bruxelles, Sarkozy s-a ratoit la premierul britanic, ca tocmai a pierdut o buna ocazie sa taca. De mentionat ca David Cameron a facut si el Oxfordul.

Licuricii Europei se simt intre ei cum se simte Basescu intre Udrea si Roberta, cu nevasta la Ciresica sau in preajma oilor aliniate de Flutur la aerobica, pe munte.

In Europa e altfel. Licuricii nu-s mai buni sau mai rai. Ba, socotind dupa apucaturile lui Sarkozy, de care s-au saturat si francezii si despre care premierul Villepin spunea ca o sa faca o Franta pe dimensiunile lui, adica pitica, licuricii sunt chiar mai rai. Dar asta e treaba lor.

Chestia Romaniei e ca piticul nostru, doar cu varful frezei mai inalt decat impertinentul de la Elysee, nu-i din acelasi film. Si nici nu stie sa se apropie.