x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Editoriale Prietenie în crucea nopţii

Prietenie în crucea nopţii

de Florin Condurateanu    |    06 Mar 2017   •   07:10
Prietenie în crucea nopţii

Bolborosea mustul în căni, visând tainic să devină un vin straşnic, suspina arcuşul plimbat pe strune de mână talentată de lăutar, fredonau cu voce în surdină: “Sunt vagabondul vieţii mele, măturător de praf de stele”. Ştefan Iordache şi Gigi Dinică. Adevărata boemă bucureşteană, cu actori de geniu poposind la ceas de noapte în vreo cârciumioară fără fiţe, loc de depănat gânduri, de trezit muza cu istorisiri greu de înţeles de oamenii care semnau condica la şapte jumătate. Nopţi cu parfum de romanţă, înviorătoare perfuzii pentru harul unor creţii de rămas în amintirea mulţimilor de români. Ştefan Iordache pleca auzindu-şi paşii solitari pe străzile adormite ale Bucureştilor, din când în când mai lătra degeaba un câine. Îmi mărturisea că plimbarea asta cu pas tărăgănat îl ajuta să se lepede de personalitatea eroului jucat în acea seară pe scenă, fie că era Richard al III-lea, fie că era un actor aflat la apusul vieţii, care refuza resemnarea, leu cu coama năpârlită, dar cu răget chinuit, încă majestuos. “Deseori, după atâtea roluri, nu mai ştiu cine e Ştefan Iordache”. Ajuns acasă, cu inima încă în fibrilaţie de temperatura rolurilor, n-avea somn. Ştefan Iordache pornea să citească pentru aprofundare rolul din viitoarea premieră, dimineaţa următoare avea repetiţie. Cu rafinamentul lui privind creaţia actoricească, simţea că n-a pătruns în toate cutele ascunse ale textului. “I-am dat telefon lui George Constantin. L-am rugat să asculte două replici şi să-mi spună ce comentariu face el despre psihologia personajului. Mi-a zis: «Ştefane eşti într-o ureche, chestia asta subtilă nu e de discutat la telefon. Îmi trag nişte pantaloni pe mine şi vin la tine să înţelegem personajul». Am terminat contrazicerea despre cele două replici când au apărut zorile”, povestea el. Altădată, când a venit acasă la miezul nopţii, Ştefan Iordache a găsit-o în caznă mare pe căţeluşa lui; nu reuşea să nască. Nu ştia ce să facă şi l-a sunat pe Amza. În zece minute, Amza Pellea a sosit, au aşezat căţeluşa pe bancheta din spate a Daciei şi Amza a accelerat spre medicul veterinar. Căţeluşa a dat naştere la trei pui dragălaşi şi s-au întors liniştiţi acasă.

×