Mandria de a fi roman de acasa se transforma sau, mai bine zis, se preschimba in rusine calatorind prin Europa. A trebuit sa ajungem in Vest de cateva ori ca sa nu ne mai consideram cetateni de mana a doua.
|
|
Cei mai multi dintre romanii care calatoresc in strainatate, odata ajunsi acolo, merg pe varfuri ca sa nu deranjeze pe cineva. Suntem complexati, ne e teama de nou sau, cel mai important lucru, manifestam un respect neconditionat fata de Occident. Ne inhiba, ne face sa fim vinovati fara sa fi facut ceva, cu atat mai mult ne e frica sa nu incalcam, Doamne fereste!, legea. De cele mai multe ori ne este rusine sa spunem ca suntem romani. Mandria de a fi roman de acasa se transforma sau, mai bine zis, se preschimba in rusine calatorind prin Europa. A trebuit sa ajungem in Vest de cateva ori ca sa nu ne mai consideram cetateni de mana a doua. Dar asta nu inseamna ca nu suntem in continuare considerati drept niste cetateni care mai au cale lunga de strabatut pana sa devina europeni. In numele tuturor celor care au mers pe varful picioarelor prin Occident de teama sa nu faca de ras Romania, in numele tuturor celor care au suportat fel si fel de umilinte doar pentru ca au fost si au ramas romani, protestez fata de tentativa de a face eroi din doi baieti rataciti care s-au jucat cu focul intr-o baza militara americana. Protestez si pentru
faptul ca, din cauza celor doi James Bond, ministrul de
Externe a fost obligat sa-si dea demisia. Si, nu in cele din urma, protestez pentru mentinerea de catre autoritatile statului a caracterului bananier al Republicii.
|
|