Punctul pe Ei. Burleanca tranca fleanca

Răzvan Burleanu se simte grețos de bine în orfelinatul pe care i-l oferă fotbalul. Se simte bine fiindcă nu poate realiza pe proprie răspundere ce i se întâmplă, se simte bine fiindcă şi-a ales colegi de leagăn la fel de odihniți ca şi el. De-ar practica tăcerea, nici n-am observa cum îşi cheltuiesc mandatele politrucul şef şi noua gardă ferefistă. Dar politrucul nu-i destul dacă nu e şi fudul. Se cere tot mai des la discurs şi dă din el cu toată grația de care poate fi capabil un buştean. Livrează belşug de rumeguş logoreic, nederanjat cumva de vreo articulare logică sau de vreun oarece simț al realității.

Am cheltuit toată răbdarea de care sunt capabil pentru a parcurge interviul acordat de politrucul infantil pentru ProSport. Aşa am aflat că FRF-ul, în noua sa formulă, ”a demarat proiecte majore, cum ar fi cele regionale”. Accept ideea acestui demaraj în trombă doar dacă şi miniotul ferefist recunoaşte că respectivul proiect a luat viteză, dar în marşarier. Fiindcă orice proiect are nevoie de finanțare. Iar Burleanu a crezut inițial că poate redirecționa spre centrele regionale banii proveniți de la UEFA pentru alte proiecte. Dar a înghițit-o cu plută cu tot atunci când a aflat că o astfel de redirecționare era ilegală. Este drept că în conturile federației mai rămăseseră de la predecesori vreo şase milioane de euro. Dar nici aceşti bani nu au luat drumul centrelor regionale. Fiindcă drumețiile federale, oricând prioritare în raport cu preocuparea pentru centrele regionale, aveau şi ele nevoie de finanțare.

Altă zicere de pomină se referă la echipele naționale. Burleanca tranca fleanca s-a trezit afirmând că şi selecția la loturile naționale se face mult mai corect în mandatul său. Apoi, dându-şi seama că fierbe aiurea într-o oală care nu-i aparține, a bătut în retragere, afirmând: Sau, cel puțin, aşa sper. Ceea ce demonstrează că rătăcitul oscilează fără să-l doară capul între certitudini şi speranțe deşarte. Și tocmai din cauza acestei rătăciri fără cusur Burleanu este convins că buna colaborare la care au fost dresați trebălăii federali este generatoare de ”gânduri foarte înalte”. Atenție. Gânduri. Doar gânduri. Adică visare. Nu idealuri. Nu obiective.

În fine, nu cred că este cazul să mai pierdem vremea urmărind stolurile de fluturi care decolează din logoreea burleană. Omul se autocaracterizează perfect şi sintetic printr-un alt răspuns pe care l-a dat ziariştilor de la ProSport. Întrebat fiind care consideră că este cea mai mare greşeală pe care a făcut-o în ultimele şase luni, Burleanu a declarat: Nu am făcut absolut nicio greşeală. Nu-l contrazic. Burleanu are dreptate. Burleanu este un absolut.