Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Soarta manevrează discreționar destinele unora dintre noi. Așa de pildă, Oana Zăvoranu ar avea tot dreptul să acuze împotrivirile care-i blochează sever orice tentativă de a mai prinde și ea fleica audiențelor vedetice. Deși face eforturi disperate, pe Oana n-o mai ține afișul. Grațiile ei nu mai fac față concurenței. Războaiele politice și defilarea violatorilor de tot felul au confiscat în egală măsură interesul consumatorilor media.
Prin preajma performanței s-au situat și emoțiile create (firesc sau speculativ) de convoaiele migrației. Iar atunci când lipsește cireașa de pe tortul audiențelor, peisajul este sublim completat de producțiile DNA.
Persecuțiile care-o traversează pe Oana Zăvoranu pot crea reacții empatice doar acolo unde sensibilitățile omenești încep să o ia razna. Emboliile sociale nu pot trece însă pe lângă noi fără să ne afecteze. Nu putem să nu observăm că un adevărat desfrâu al corupției s-a înstăpânit în biata Românică. Iar atunci când constatăm că această corupție își are făptași chiar și printre cei care ar trebui să apere ordinea de drept (frivolă lozincă, nu?) disperarea este la ea acasă.
Știu! DNA-ul își face exemplar datoria. Chiar președintele Iohannis afirma că, dincolo de tristețea provocată de reținerea lui Oprescu, salută faptul că LUPTA ANTICORUPȚIE MERGE ÎN FORȚĂ MAI DEPARTE. Aș vrea să fiu și eu convins că forțoșii de la DNA sunt exemplari în acțiunea lor. Dar nu identific argumentele care l-au mișcat în simțiri pe Iohannis. Fiindcă au trecut mulți, mulți, mulți ani și nu am văzut mari rechini puși la bună păstrare.
Fiindcă observ cum denunțătorii (colaboratori de nădejde ai DNA) rămân liberi și bogați în timp ce despre recuperarea uriașelor prejudicii nici nu poate fi vorba. Fiindcă nimeni nu mă poate convinge că selecția făptașilor nu este una subiectivă. Sau, dacă cineva vrea să-mi demonstreze că nu am dreptate, pretind răspuns la o singură întrebare. Capitala a fost condusă post-decembrist de 11 primari, care de care mai primar și mai reușit. Și întreb: Și-a surclasat Oprescu predecesorii în topul șpăgilor?
