Răfuiala

"Daca ma intorc la Cotroceni, nu voi mai admite niciun compromis!" a glasuit, cu aceeasi nepotolita tafna, suspendatul Basescu. Amenintarea este explicita si fereasca referendumul s-o vedem implinita. Este evident ca nu ne mai aflam de mult timp pe campul bataliei politice, ci al rafuielii. "Nu banuiam ca o sa urasc in asa hal un presedinte", a rabufnit un pensionar ploiestean luat de valul protestului stradal. Ura aceasta salbatica, primitiva, a rasucit pe dos societatea romaneasca, divizand-o. Intre cele doua lumi beligerante joaca "imposibilul" presedinte. Care, scamator din fire si cinic cat incape, ne prosteste in fata ca este singurul in stare sa stinga "incendiul". Pai, cum sa nu fie, ca doar el a pus focul ce ne parjoleste de-a valma?! "Hotul" Ponta il gaseste "nemernic" si "securist", dar nici "somnorosul" Crin nu-l crede altfel. Doua bande de cartier desfigurate de ura se ciomagesc la lumina zilei, sub privirile amortite ale unui stat paralitic. Un stat transformat in haita praduitoare de autoproclamatul sau sef. Un stat incapabil sa se opuna toanelor despotice ale Jucatorului din Deal. Azi, statul zgaltait de febra tifoida asista neputincios la orgiile mardeiasilor miruiti de poporul naiv. Si poporul huiduie sau aclama, injura ori lauda, dupa preferinte. Oricum, participa cu naduf, nu sta deoparte, e pro sau contra-Basescu. Diferenta dintre demoni si ingeri o face individul venit din port si primit ca un salvator in urma cu vreo opt ani. Romania acestei ultime perioade e plina de cicatrice, e isterica si mahalagioaica. O tata gata oricand sa-si ridice poalele-n cap si sa-si arate bucile alora care o inghesuie cu ocara. Uneori se comporta de parca si-a pierdut mintile, plange si se tavaleste, apoi rade si clipeste smechereste din ochii tulburi. Of, tara mea s-a imbolnavit cumplit de cand o calareste Hahaila-voda! Boala este grava si pare fara leac. Medicii chemati de afara o tin in sanatoriul mare al Europei, o monitorizeaza permanent si-i prescriu fel de fel de tratamente. Adesea o leaga de pat si-i baga pe gat pastilele unui experiment medical nemaiincercat altundeva. Ar tipa sarmana, dar cine s-o asculte, de vreme ce si ai ei o umilesc?! Pe trupu-i beteag se caftesc alde Basescu cu ceilalti, intr-o inclestare din care nu va castiga nimeni imediat. Sigur, scaparea de perfidul invrajbitor e o victorie, dar una trista si cu prea multe victime. Romania lui Basescu este neindoielnic chipul slut al esecului, fiindca pe dezbinare nu se construieste nimic, totul se surpa. Minciuna oficiala a cariat pe dinauntru infrastructura sociala si politica, fibra neamului, iar teroarea a desavarsit impostura. Mitocania s-a substituit limbajului institutional, rasturnand iremediabil scara valorilor. Ticalosia a inlocuit onestitatea, iar delatiunea s-a prins de roman ca raia, sinistre vremuri! Or, la toate tastele pe care sunt scrise grelele boli raspunde acelasi diabolic ins: Traian Basescu. Habar n-am daca Romania celorlalti va fi mai cumsecade, mai igienica, pesimismu-mi funciar refuza speranta. Ceea ce stiu sigur este ca in Romania nocivului Basescu se traieste caznit, aerul s-a stricat si multi au ales sa pribegeasca aiurea. Primul pas spre insanatosire este scuturarea de Marele Dezbinator, zvarlirea lui in tomberonul istoriei. Altminteri, rafuiala va continua mai abitir ca pana acum si-n curand vom avea nostalgia compromisurilor de ieri ale Intaiului Razbunator. Hm, sumbra perspectiva!