Riscurile actiunii: Toate tunurile pe PD!

Tot in defavoarea partenerilor de Coalitie, PD a trecut la o racolare de parlamentari si primari pe scara lunga. Incalcand cu buna stiinta angajamentele din campania electorala. Nu in ultimul rand, PD a pornit la obtinerea de capital electoral gratie transformarii DNA intr-o bata impotriva celorlalte partide din Coalitie. E deja o axioma ca DNA, transformat intr-o Procuratura bolsevica, ocoleste cu grija membrii PD, oamenii de afaceri legati de acest partid, clientela politica a Cotrocenilor.

Mai toate gazetele de luni au conchis, prin titluri si continut, ca week-end-ul a fost un atac concentrat al partidelor din Coalitie impotriva Partidului Democrat.
Tonul l-a dat Partidul Conservator. Prin vocea lui Dan Voiculescu, la Congresul extraordinar, incolorul si inodorul partid de pana mai ieri a capatat personalitate. In lumina indicatiilor de la Cotroceni, PD a tratat Partidul Conservator ca pe o nevasta care inghite toate mizeriile barbatului de teama ca va fi data afara din casa. Duminica, 12 februarie, amarata de pana mai ieri, care incasa pumni pe tacute, plangand inabusit, si-a pus maiinile in sold si i-a zis vreo doua barbatului, de l-a lasat cu gura cascata. Si, colac peste pupaza, a declarat ca nici nu pleaca din casa!
Rezultatul?
Pentru prima data de la alegeri incoace, Partidul Conservator a ocupat prima pagina a ziarelor in afara sintagmei basesciene: solutie imorala.
Un atac a venit si dinspre PNL: interviul lui Calin Popescu Tariceanu.
Dan Voiculescu si Calin Popescu Tariceanu s-au completat intr-un fel. Ca ton: liderul PC a atacat frontal. Liderul PNL a atacat piezis. Liderul PC a criticat PD pentru racolarea de parlamentari. Liderul PNL, pentru impunerea unei agende publice fara nici o legatura cu problemele reale ale Romaniei lui 2006.
Nici UDMR n-a ramas mai prejos. Intr-o conferinta de presa, Marko Bela a pus din nou problema zburlirii PD impotriva statutului nationalitatilor.

Focul de baraj napustit asupra PD nu-si are radacinile intr-o ratacire de week-end. E un raspuns la subita schimbare la fata petrecuta cu formatiunea lui Emil Boc in ultima vreme. Pana la neasteptatul ultimatum dat PNL in chestiunea fuziunii, PD a fost un partener de Coalitie loial. Atacurile la adresa PNL, PC, UDMR veneau, de regula, de la Cotroceni. Partidul Democrat nu-si asuma interventiile prezidentiale. Ba chiar, in dese cazuri, PD a adoptat in Coalitie o pozitie nuantata fata de cea expusa public de Traian Basescu.
Unii analisti au simtit nevoia sa-si faca cruce. Emil Boc se dezvaluia ca un soi de a opta minune a tranzitiei: isi permitea sa fie independent!
Ceva asemanator unui mustiuc care canta altceva decat gura care-l tine captiv!

Lansarea ultimatului a surprins pe multi comentatori. Prin el, PD contrazicea toate regulile naturale ale unei fuziuni. Dadea un ultimatum intr-o afacere in care ultimatumul e cea mai putin adecvata formula. S-a banuit la vremea respectiva ca ultimatumul e altceva decat expresia nerabdarii unui partener, tanar si nelinistit, cum spunea Calin Popescu Tariceanu, plesnind de sanatate si hormoni.
Succesiunea intamplarilor ulterioare a confirmat banuiala. Ultimatumul era debutul unei campanii de expansiune electorala fara precedent a PD in dauna partenerilor de Coalitie.
Reclamand un calendar fix al fuziunii, PD stia ca PNL va sovai, pentru ca, in final, sa-l respinga. Acum s-a vazut. Asta a si urmarit PD. Acel electorat al Aliantei convins de necesitatea fuziunii urma sa paraseasca PNL in favoarea PD.
Au venit apoi atacurile la UDMR. Si ele nefiresti pentru un partid care a acuzat mult timp PSD de nationalism. Stegar al atacului in chestiunea Frunda, Emil Boc a socotit ca partidul sau poate obtine un ce profit electoral pe seama UDMR. Calcul nu lipsit de inteligenta. Obsedat de a fi recunoscut de ONG-urile Puterii, PSD s-a departat nitel de politica nationalista. Prin greseala comisa de C.V. Tudor, de a se lasa tarat in galceava cu Gigi Becali, PRM pierde viteza pe zi ce trece.
Ceva capital a tinut sa obtina PD si prin atacurile la adresa Partidului Conservator, altfel Incasatorul de pumni al scenei noastre politice.
Tot in defavoarea partenerilor de Coalitie, PD a trecut la o racolare de parlamentari si primari pe scara lunga. Incalcand cu buna stiinta angajamentele din campania electorala. Nu in ultimul rand, PD a pornit la obtinerea de capital electoral gratie transformarii DNA intr-o bata impotriva celorlalte partide din Coalitie. E deja o axioma ca DNA, transformat intr-o Procuratura bolsevica, ocoleste cu grija membrii PD, oamenii de afaceri legati de acest partid, clientela politica a Cotrocenilor.
Mugur Ciuvica sesiza corect la Zig-Zag cu Ion Cristoiu de duminica seara un mod de a fi al DNA: se autosesizeaza din presa doar cu articolele care-i vizeaza pe adversarii lui Traian Basescu.
Schimbarea la fata a PD a luat prin surprindere partenerii de Coalitie.
Expresia acestei stari de spirit e reprezentata de atacurile concentrate din week-end.
Sunt insa aceste atacuri si expresia unei tactici lucid asumate fata de Noua Politica a PD?
Evident, nu!

PNL, PC, UDMR simt ca PD pregateste ceva. Dar nu pot nici macar aproxima ce. Si dintr-un motiv simplu. In spatele PD sta Traian Basescu. Si, deseori, nici Traian Basescu nu poate spune ce pregateste, atat de imprevizibil e.
In atari conditii, e greu de spus daca actiunea Toate tunurile pe PD! a fost cel mai adecvat raspuns la campania pornita de PD.
Si daca tocmai asta a urmarit sa obtina formatiunea de casa a lui Traian Basescu?