Ministrul Ionuț Mișa a semnat la Tallinn, la reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din UE (ECOFIN), un document care cere un mecanism fiscal care să conducă la impozitarea pe cifra de afaceri a marilor companii din domeniul digital. Până la adoptarea efectivă a măsurilor care să stopeze practica coloșilor globali - în cazul de față Google, Amazon, Facebook - de a ,,plimba” plata impozitului până în locul cel mai convenabil, separat de teritoriul efectiv al activității, mai este un drum lung, posibil spre anul 2018. Începutul este demn de menționat și mai ales intrarea României în acest grup de țări care se opun marilor companii multinaționale ce se sustrag de la plata unui impozit corelat cu activitatea sub umbrela impozitului pe profit diminuat substanțial prin manevre sofisticate. Discuția pe această temă se poartă încă delicat la București, dorința de a fi gazde bune și excesiv de diplomați fiind confundată de ,,beneficiarii” acestui comportament cu o slăbiciune. O vorbă veche spune că prostului să nu-i furi traista, că și-o pierde singur. România, mai de voie, mai de nevoie, și-a pierdut traista de multe ori și pare să vrea să iasă de sub povara acestui proverb. La Tallinn, Ionuț Mișa s-a alăturat, cu sarcină de la Guvern, Franței, Germaniei, Italiei, Spaniei, care au pornit ofensiva împotriva granzilor IT. Bulgaria, Slovacia, Grecia, Portugalia, Austria sunt și ele în grupul celor zece țări care nu mai vor să le scape printre degete, spre spațiul virtual, miliardele ce pot fi impozitate.
Comisia Juncker, aflată la jumătatea mandatului, arată că Uniunea Europeană iese din imobilismul paralizant și poate să ofere șanse și ultimilor veniți din Est în care crește sentimentul că sunt tratați ca cetățeni de rangul doi. Ideea ca zona euro să fie închisă, cu un parlament separat, cu ministru și buget distinct, ar statua deja Europa cu două viteze, sau mai multe cercuri. Atragerea spre zona euro a celor de pe ,,centură”, așa cum propune Juncker, deschide pentru România o perspectivă care acum, în condițiile stricte impuse, nu există. Iată de ce acțiunea de la Tallinn, cu mesajul lui Juncker trebuie ,,citite” împreună.