Şefii trebuie să fie şi abili diplomaţi, să discearnă când trebuie să întoarcă privirea, evitând să pedepsească năzdrăvăniile subalternilor. Că nu poţi să foloseşti tot timpul iataganul şi să te arăţi ca neiertătorul fără clintire în pedepsirea derapajelor celor din echipă. Uneori e cazul să simulezi boala de cataractă pentru a nu observa vreo obrăznicie, când zvăpăiatul este o vedetă talentată, dar nebunatică. Când ştrengarul recunoscut, Tamaş, a lipsit la un antrenament din nesomnul provocat de vinul băut pe strune de lăutari, antrenorul Rădoi a îmbrăcat straiele de Ion Vodă cel Cumplit şi l-a dat afară pe fundaşul petrecăreţ. Deznodământul până la urmă a fost că antrenorul Rădoi a plecat, iar Tamaş chefliul, fiind valoros, a fost reangajat. Uriaşul star al fotbalului mondial Cruyff, pe podiumul celor mai talentaţi alături de Pele şi Maradona, ei bine, Cruyff n-a fost uşă de biserică. Umblă legenda că vedetele Ajax-ului, în frunte cu vedeta Cruyff, au jucat pocher toată noaptea într-un cazinou şi au fost prinşi de antrenorul Pişti Covaci. Antrenorul român era vestit pentru rafinamentul acţiunilor lui, fotbaliştii au îngheţat cu popii şi aşii în mână, însă şeful Covaci n-a urlat, ci s-a aşezat la masa de pocher, a cerut cărţi şi i-a curăţat pe fotbalişti, le-a câştigat toate poturile de pe masa jocului de noroc. Am asistat chiar eu la o scenă, juca naţionala Olandei la Bucureşti şi, după meci, autocarul cu toţi fotbaliştii olandezi n-a pornit o jumătate de oră, l-au aşteptat pe Cruyff să-şi îndeplinească hobby-ul, să fumeze vreo 10 ţigări în vestiar. Îmi povestea Sergiu Nicolaescu o întâmplare petrecută după filmările din Elveţia; a intrat în restaurant unde unii actorii pierduseră numărul paharelor, capul răutăţilor fiind Ilarion Ciobanu. Regizorul a vrut să-i ruşineze şi a comandat limonadă, dar fără efect. Băutorii au continuat şi, la plecare, Ilarion, zdravăn afumat, a jignit-o pe recepţioneră. “M-am supărat pe Ilarion, nu i-am mai vorbit ani lungi şi regret că a murit şi nu ne-am împăcat, era un teribil actor de film”. Petrecăreţ, însă deştept, era şi marele actor Calboreanu, de neuitat la Naţional în “Apus de soare”, cu celebra replică “Moldova e a urmaşilor urmaşilor noştri”. În ospăţul de ore multe, stropit cu vin din belşug, maestrul ştia să cenzureze excesele şi nu-şi ameţea mintea niciodată.