Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Decizia Curții Constituționale prin care este pusă în afara Constituției hotărârea Parlamentului privind revocarea Renatei Weber din funcția de Avocat al Poporului arată cât de șubrede sunt cunoștințele juridice ale multor deputați și senatori. Deși era evident că dorința actualei majorități parlamentare de a o înlătura pe Renate Weber nu avea suport legal, acțiunea a fost inițiată și condusă de liderii PNL și USR, cu acceptul puțin entuziast al UDMR. Atacul la adresa unei instituții din arcul constituțional nu putea fi trecut cu vederea pe plan internațional. Comisia de la Veneția a intervenit cu o scrisoare acidă, cerând lămuriri șefilor celor două Camere. Nu avem cunoștință de răspunsul pritocit de Ludovic Orban și Anca Dragu, personaje care prin formație nu au vreo legătură cu Dreptul. Asta nu-i scutește pe cei doi demnitari de răspunderea pentru punerea deliberată a României în zona gri a țărilor unde se constată abateri de la principiile statului de drept.
De mulți ani s-au ridicat dubii privind funcționarea corectă a sistemului juridic românesc, plasat sub controlul unor instituții extrajudiciare care interveneau pentru „rezolvarea” dosarelor sensibile. Cazurile notorii de înlăturare a adversarilor prin mecanismele oculte formează deja o bogată „jurisprudență” a statului paralel. Faptul că s-a îmbălsămat sub presiune de la Bruxelles „epoca Kovesi” nu înseamnă că petele de pe obrazul justiției au fost șterse. Episodul Renate Weber arată că reflexele de autoritarism și dispreț față de litera și spiritul Constituției nu sunt atrofiate.
În UE se pune cu acuitate respectarea statului de drept, derapajele fiind sancționate prin mecanisme noi, care condiționează accesul la fondurile europene. Ungaria și Polonia se află sub lupa analizelor, iar Slovenia are și ea probleme. Cine are interesul la București să provoace deliberat includerea României în „clubul” celor care abdică de la domnia legii? Parlamentul și Guvernul ignoră decizii ale Curții Constituționale care nu le convin, politicieni de vârf atacă public independența judecătorilor, un grup de procurori militari pun de o răzmeriță. DNA reîncepe vânătoarea, selectându-și clienții dintr-o listă de indezirabili politic și are ca obiectiv principal să livreze „materie primă” șefei lor de la Parchetul European. Cu un avocat în fruntea Ministerului Justiției se produc atacuri directe la adresa avocaților, ceea ce perturbă egalitatea de șanse în fața instanțelor; infracționalitatea în forme grave se extinde, dar Codul Penal îndulcește sancțiunile față de criminalitatea organizată.
La București bate iar un vânt periculos, care împinge barca justiției spre apele tulburi ale abuzurilor, tot mai departe de țărmul statului de drept.
