Suflet de lebădă

Îşi făcea de cap un ger de îngheţa şi “ţipătul” alarmelor auto. Dacă vorbeai mai tare, se spărgea în cioburi şi aerul în prag de degerare. Luciul apelor devenise patinoar, apa prindea repede pojghiţă de gheaţă. Nişte oameni din Argeş au fost miraţi că lebedele aflate pe apă nu se mişcă. Păreau un decor neînsufleţit din baletul celebru “Lacul lebedelor”.

Oamenii şi-au dat seama că lebedele erau îngheţate, nu se mişcau fiindcă, înainte de a degera şi a muri de frig, le cuprinsese somnul de pierdere a tot în ghearele gerului. Argeşenii miloşi au început să arunce cu bulgări în păsări pentru a le trezi şi a le obliga să se mişte, să dea din aripi, să lupte împotriva degerării. Lebedele tot nu se mişcau, aşa că oamenii au chemat pompierii.

Ce mică e lumea, printre pompierii sosiţi să salveze de îngheţ lebedele a venit şi sufletistul Mugurel Costache, pompierul care a făcut respiraţie gură la gură şi masaj cardiac căţelului scos din incendiu. Pompierii argeşeni au spart gheaţa care strângea trupurile firave ale lebedelor, le-au dezmorţit şi acestea, trezite şi eliberate din menghina gheţei, s-au ridicat în zbor. Nişte oameni cu inimă bună le-au reîntors pe bietele păsări la viaţă.

Ca un superb reverans de mulţumesc, lebedele s-au rotit de câteva ori deasupra grupului de cetăţeni şi pompieri. Suflet de lebădă! Cine strâmbă din nas, “animalele n-au suflet”, trebuie să cugete şi să dea o erată, sufletul se poate sprijini şi pe patru picioare, poate să aibă şi aripi.

Ne-a atins inimile şi formidabila filmare cu un cal care realmente plânge la moartea stăpânului. Un cal alb, parcă venit din basmele româneşti. Stăpânul murise într-un accident de motocicletă în timpul sărbătorilor, iar calul, la plecarea convoiului spre cimitir, şi-a aşezat capul pe sicriu, scoţând un nechezat sfâşietor.

O familie de americani a povestit la televizor o întâmplare de a uimit lumea. Adoptase de patru zile un câine doberman. Într-o dimineaţă, fetiţa lor de-o şchioapă încerca să se apropie de căţel pentru a-l mângâia, dar câinele o împingea. Văzând că fetiţa nu pleacă, a apucat-o cu dinţii de rochiţă şi a aruncat-o doi metri în spatele său. În curte se strecurase un şarpe periculos, cel mai veninos, şi câinele n-a lăsat-o pe fetiţă să fie muşcată, a fost rănit el de reptilă, însă medicii l-au salvat.