Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Săptămâna trecută, Joe Biden a vorbit cu Xi Jinping, într-un moment-cheie al războiului din Ucraina, când China se gândește dacă să ofere asistență militară sau financiară Rusiei (care, de altfel, a solicitat-o). Iar dacă China va fi de acord, întreaga ei relație economico-politică cu economiile occidentale va fi schimbată pentru o perioadă lungă. Casa Albă a vrut să-și prezinte clar poziția, iar Beijingul a vrut să sublinieze că este pentru pace. Dar mulți analiști spun că este puțin probabil ca Beijingul să-și folosească forța diplomatică sau economică pentru a presa Rusia să oprească invazia. Ceea ce trebuia să liniștească lumea aduce și mai multă neliniște.
Sancțiunile economice impuse Rusiei nu au reușit să pună capăt luptelor din Ucraina și sporesc îngrijorarea cu privire la rolul pe care l-ar putea juca Beijingul în conflict.
Criza din Ucraina aprinde tensiunile dintre SUA și China, mai degrabă decât să le atenueze. SUA doresc o distanțare a Chinei de Rusia și o aliniere la sancțiunile internaționale. Iar pentru China - arată o analiză EIU - SUA ar trebui să înceteze sporirea sancțiunilor împotriva Rusiei, oferind, de asemenea, alte concesii bilaterale, cum ar fi eliminarea tarifelor impuse în era Trump, pentru a asigura o atitudine mai cooperantă.
Mulți se întreabă dacă neparticiparea Chinei la sancțiunile internaționale le va submina eficacitatea. Comerțul dintre UE și China a depășit în 2021 800 de miliarde de dolari, iar comerțul SUA-China a depășit 750 de miliarde de dolari, potrivit datelor oficiale ale Chinei, în timp ce comerțul cu Rusia a fost puțin sub 150 de miliarde de dolari. Shang-Jin Wei, profesor de finanțe la Columbia University, spune că, în cele din urmă, „neparticiparea Chinei nu va face o diferență uriașă, mai importante vor rămâne consecințele nefavorabile atât ale războiului, cât și ale sancțiunilor pentru țările în curs de dezvoltare”. Pe de altă parte, invazia Rusiei în Ucraina și sancțiunile impuse Rusiei de către Occident au aruncat brusc o umbră de incertitudine asupra planurilor de creștere a Chinei, care a anunțat recent o țintă de creștere a PIB-ului pentru acest an de aproximativ 5,5%, cea mai scăzută țintă din 1991.
La Beijing, o retragere a sprijinului economic pentru Rusia este văzută ca riscând stabilitatea economică și regională.
Potrivit profesorului de economie Nancy Qian, China este deosebit de îngrijorată de creșterea prețurilor la alimente, deoarece țara este un importator net de alimente. Iar cealaltă preocupare principală a Chinei este costul energiei, deoarece este, de asemenea, un importator net de cărbune, gaze naturale și țiței. Aceste preocupări economice explică angajamentul Chinei față de relația „fără limite” cu Rusia.
La Washington, concesiile în favoarea intereselor Chinei sunt văzute drept o slăbiciune politică, deci puțin probabil a fi asumate de administrația Biden.
Status-quo-ul înseamnă că China și SUA vor rămâne nemulțumite de răspunsul celuilalt la război, contribuind la o înrăutățire a relațiilor care erodează și mai mult încrederea bilaterală viitoare și spațiul de compromis.
Războiul lui Putin în Ucraina provoacă tensiuni suplimentare între coloșii economici ai lumii.
