Tot inainte, mandru TVA!

Vestea ca, peste cam jumatate de an, se va majora taxa pe valoarea adaugata, a cazut ca un trasnet pe umerii firavi ai comunitatii de afaceri romanesti. Pe de o parte. Si ca o ghilotina peste sperantele romanilor simpli, fara sereleuri sau alte posibilitati materiale, cum li se spune. Pe de alta parte.

Oricum, toata lumea este in fierbere, din pricina efectelor denominarii. Iar un astfel de anunt, referitor la inasprirea fiscalitatii, era ultima veste proasta la care ne puteam astepta acum.

Marti, 21 iunie, ministrul finantelor a soptit la BBC ca, din ianuarie, este posibil un salt al TVA de la 19 la 21 la suta. Sau chiar 22% si, de obicei, in materie de taxe si impozite, cand spui ca majorezi cu doua-trei procente, poate sa insemne, la fel de bine, si patru. E o chestiune de metoda a comunicarii (guvernamentale), sa nu spui tot deodata, pentru ca doctoria amara sa fie livrata intr-o lingurita unsa cu ceva miere.

Dar poate fi vorba, in cazul nostru concret, de un tratament administrat economiei, prin palparea fiscalitatii? Este, majorarea TVA, singurul medicament la care ar mai putea rapunde pozitiv economia? Sunt intrebari pe care oricine si le pune acum, tinand cont de faptul ca, acum un an, in campania electorala, altele erau mesajele opozitiei de atunci, puterii de acum.

Daca fruntasii liberali si democrati veneau in fata electoratului si spuneau sincer ce au pe sufletul lor doctrinar, in privinta fiscalitatii, poate ca altele ar fi fost rezultatele alegerilor. Sau poate ca nu. Dar, macar, politicienii aflati acum in saloanele puterii ar fi avut constiinta impacata ca au cucerit Everestul politic prin ei insisi, prin mesaje clare, adevarate, coerente, pentru ca romanii "sa traiasca bine". Asa li s-a promis. Nimeni nu a explicat ca, pentru a ajunge la bine, mai e nevoie de inca doi-trei ani de "sa traim rau", chinuit, in haos, cu renuntari si dezamagiri la tot pasul.

Guvernarea PSD si-a luat adio de la Palatul Victoria si Cotroceni din cauza coruptiei, in primul rand, si a promisiunii liderilor din opozitie ca o vor starpi, la cateva luni din momentul ajungerii al putere. Poate ca s-a intamplat si asa ceva, dar nu am sesizat noi. In afara de audierile TV ale unor fete cunoscute: Dinu Patriciu, Dumitru Sechelariu, Corneliu Iacubov si de banuiala ca demnitarii si functionarii sunt mai inhibati in a primi foloase necuvenite, inca suntem in espectativa. Pachetul de legi anticoruptie va fi functional abia de la toamna. Cui ii arde, vara, de lupta. Fie ea si anticoruptie.

Timp de vara, care, in schimb, este perioada propice pentru scumpiri, majorari, rotunjiri de preturi - toate acestea fiind de natura sa-l vlaguiasca pe roman si sa-l faca circumspect fata de orice promisiune ca ii va fi mai cald la toamna si mai moale la iarna.

Ca tatonarea publicului, cu anuntul majorarii TVA, facuta de Ionut Popescu, incepe, deja, sa aiba efecte, e o realitate. Guvernatorul BNR vorbeste, catranit, despre punerea in pericol a obiectivului de inflatie. La anul, nici vorba de 5%, daca Popescu se tine de cuvant, ci 7%. Bogdan Baltazar, fostul presedinte al BRD, e si mai transant. El crede ca inflatia si-ar putea depasi tinta nu numai cu doua, ci chiar cu trei procente. Si tot asa.

Curios este ca, exact ca in perioada 1996 - 2000, cand au mai fost la guvernare, liderii democrati si liberali nu conduc politic, unit, integrat, asa cum promit in campanii, ci dispersat, fiecare de pe scaunul parlamentar, ministerial, prim-ministerial sau prezidential pe care a ajuns, nu prin votul stelelor de pe cer, ci al celor care, apoi, trebuie sa le inghita toate rafuielile.

La nivel politic, e clar ca nu s-a discutat despre o asa decizie importanta, cum e majorarea TVA. De la PNL si PD se degaja ingrijorare si neputinta. Sunt unii, plecati din aceste partide, care conduc tara. Alianta a fost buna cat a fost buna. Coalitia are aceeasi soarta.

Pe cale de consecinta, daca, oricum, nu se mai respecta programul de guvernare, ne putem astepta la orice deviatie, nu doar fiscala. Motivele speciale sunt, acum: spaima deficitului bugetar, teama de consum excesiv, tahicardia contului de capital.

Ar mai fi si scaderea contributiilor sociale, ca solutie, dar nu ar rezolva mare lucru.

Si-atunci, mergem la tinta fixa - show pe TVA! Vrea, nu vrea premierul, aproape ca nici nu mai conteaza. Sunt sau nu de acord PNL si PD? Cui ii mai pasa? Daca FMI-ul se declara multumit, poate sa se incrunte si Mugur Isarescu, tot sistemul bancar si tot mediul de afaceri. Tot inainte, mandru TVA! OK, dar macar sa ni se spuna si noua ce ne asteapta. In direct, la televizor! Ca acolo se intoxica si se dezintoxica poporul.