Tratatul ascuns de acum o sută de ani

Domnul Pavel Țugui, intelectual cu o longevitate remarcabilă a contribuțiilor în apărarea interesului național, ne semnalează nuanțe importante care au scăpat comentatorilor în cele câteva momente ale evocării intrării României în Marele Război. Erori de informare difuzate în spațiul public despre același moment decisiv pentru cursul istoriei naționale au fost observate și de dr. Constantin Olteanu, important istoric militar, fost ministru al Apărării Naționale și primar al Capitalei.

Lucrarea lui Pavel Țugui - ,,Primul Război Mondial și reîntregirea României: năzuințe, idei, fapte” (Editura Academiei Române, 2014) - oferă adevăruri istorice și clarificări legate de demersurile beligeranților pentru a convinge România să li se alăture. România avea litigii politico-teritoriale cu state din ambele tabere și a ales în funcție de analiza beneficiilor naționale și a pierderilor posibile, în raport de garanțiile promise. Alegerea intrării în război alături de Antantă a fost impusă de opțiunea categorică pentru unirea cu Transilvania, Banatul, Crișana, Maramureșul și Bucovina. Tratatul de alianță dintre România, Rusia, Franța, Anglia și Italia încheiat la 4/17 august la București este însoțit de Convenția militară, tot secretă. Cei doi istorici citați ne semnalează o clauză extrem de importantă din Convenție, trecută cu vederea în tratarea problemei: România urma să declare război și să atace numai Austro-Ungaria în ziua de 15/28 august 1916. Lucrarea lui Țugui menționează că textul Tratatului nu a fost reprodus integral în lucrări în perioada 1920-1990 din considerente de conjunctură nefavorabilă, dar constată cu surprindere și ocultarea lui în multe lucrări de referință postdecembriste.

Discuțiile aprinse recent pe teme istorice și pe consecințe ale tratatului semnat acum o sută de ani arată că problema Basarabiei, neinclusă în textul angajării în noua alianță, este abil exploatată de adversarii de atunci și acum ai Unirii. Afișarea ambasadorului SUA la București cu steagul secuiesc, după derapajul ambasadorului american la Chișinău de la adevărul istoric, merită mai mult decît o îngrijorare.