Un pas în UE, doi în afara UE

Plecările şi sosirile preşedintelui Traian Băsescu trec tot mai neobservate. Nu prea ştim ce a făcut în Macedonia, nici ce a căutat prin Albania. De când a instituit un embargo în relaţia cu presa, acţiunile de politică externă rămân tot mai în ceaţă. Faptul că nu comunică este o alegere a omului Traian Băsescu şi-l priveşte personal, dar faptul că preşedintele Traian Băsescu, reprezentantul statului român în relaţia cu celelalte state sau organizaţii internaţionale, uită să detalieze acţiunile la care participă devine o problemă pentru fiecare dintre cetăţenii României. Plătitorii de impozite doresc să ştie pe ce cheltuieşte banii instituţia din Cotroceni, cât de utile sunt deplasările externe şi au pretenţia firească să fie informaţi.

Călătoria lui Traian Băsescu la Bruxelles, la Consiliul European, de săptămâna trecută, nu a fost una "de plăcere". Acolo s-a adoptat Strategia UE 2020, un document care va antrena schimbări de esenţă şi de obiective în politicile naţionale. Traian Băsescu a făcut o declaraţie de presă joi, 17 iunie, la Bruxelles, la finalul Summit-ului. De la început, domnia sa a spus că va face o selecţie a subiectelor - anume le va prezenta numai pe cele de interes major - rămânând ca la întoarcerea acasă - "probabil mâine", să le dezvolte. A trecut ziua de vineri, şi Traian Băsescu nu a "dezvoltat" nimic. Sâmbătă - tăcere la Cotroceni. Duminică a "dezvoltat" doar lecţia de dirigenţie cu pedeliştii de frunte. Luni, iar nimic.
Desigur, pentru "Strategia - 2020" trei-patru zile pot trece, dar mă întreb, în a cincea zi, nu o fi "uitat" intenţionat preşedintele să vorbească despre hotărârile de la Bruxelles?

Strategia "Europa 2020" se defineşte prin titlu ca "O strategie europeană pentru o creştere inteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii". Cele cinci obiective principale ale Uniunii Europene, care vor trebui să orienteze şi acţiunile fiecărui stat membru sunt: promovarea ocupării forţei de muncă; îmbunătăţirea condiţiilor pentru cercetare, dezvoltare şi inovare; atingerea obiectivelor în domeniul schimbărilor climaterice şi eficienţei energetice; îmbunătăţirea nivelului de educaţie, sub aspectul reducerii abandonului şcolar; promovarea incluziunii sociale în special prin reducerea sărăciei.
La nivel declarativ, şi în varianta analizei "scurte", Traian Băsescu s-a raliat acestor obiective, spunând chiar că "nu am văzut nici un inconvenient în a suprapune programul nostru de modernizare a ţării cu programul Uniunii Europene".

Realitatea dură a măsurilor asumate de Cabinetul Boc, emanate de la Traian Băsescu, vine însă exact împotriva strategiei pe care tocmai au aprobat-o liderii UE. Cum este promovată ocuparea forţei de muncă printr-o austeritate ce va produce nivelul cel mai înalt al şomajului înregistrat în România - de circa 1 milion de oameni? Cum sunt promovate cercetarea şi inovarea când fondurile institutelor de cercetare sunt drastic reduse, posturile blocate şi salariile, bursele de studii, indemnizaţiile academice sunt ghilotinate? Cum se ating parametrii pentru energia verde în condiţiile amânării programelor de investiţii în domeniu? Cum se îmbunătăţeşte nivelul de educaţie printr-o lege nouă, contestată în primul rând de cadrele didactice şi împinsă cu forţa doar de politicieni?

Distrugerea reţelei de şcoli rurale şi alungarea din învăţământ a zeci de mii de cadre didactice nu vor alimenta din greu abandonul şcolar?
În fine, "pachetul" de legi care scade salariile, pensiile, celelalte măsuri fiscale draconice conduce direct la creşterea sărăciei, nu la diminuarea ei, cum s-a angajat UE.
Când una zicem la Bruxelles şi alta facem acasă, "uităm" până la urmă adevărul. Începe să fie tot mai evident că România, deşi a intrat în Uniunea Europeană, iese pe zi ce trece tot mai mult din ea. La această constatare gravă trebuie să răspundă regimul Băsescu.