Ziua Diplomatului Rus, cu amprentă românească

Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România

La 10 februarie, diplomaţii ruşi aniversează  sărbătoarea  profesiei lor - Ziua Diplomatului. Aceasta a fost instituită prin Decretul Preşedintelui Federaţiei Ruse din 31 octombrie  2002, cu ocazia aniversării a  200 de ani de la înfiinţarea  Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei.

Data de 10 februarie nu a fost aleasă la întâmplare. Ea este legată de istoria  primei instituţii al Rusiei pentru politică externă (Posoliskiy Prikaz). Această zi a anului 1549 reprezintă  cea mai veche menţiune  despre acest Ordin. Primul său conducător a fost uricarul Ivan Mihailovici Viskovatîi, pe care Ivan Cel Groaznic, ţarul Rusiei, l-a însărcinat cu “treburile ambasadelor”.
Din momentul apariţiei  primului stat unitar rus, unul dintre obiectivele permanente ale politicii externe a ţării a fost aspiraţia spre stabilirea de relaţii internaţionale, neacceptarea izolării. Acest scop a constituit principala forţă motrice a înfiinţării,  şi ulterior a dezvoltării şi perfecţionării serviciului diplomatic al ţării.

Rusia se mândreşte cu eminenţi diplomaţi ruşi, precum A.Griboedov, A.Gorchakov, A.Gromyko, care au jucat un rol important în dezvoltarea diplomaţiei şi promovarea intereselor Rusiei în arena internaţională. Printre ei se numără şi   talentatul poet şi diplomat A.Cantemir, fiul domnitorului Moldovei, D.Cantemir, unul dintre cei mai apropiaţi tovarăşi ai lui Petru I, care a reprezentat interesele Rusiei în capitale europene, precum Londra şi Paris. 

O  importanţă la fel de mare  pentru prosperitatea Rusiei  îl au  rolul şi locul acesteia  în politica mondială a secolului XXI. Prin urmare, un obiectiv cheie al politicii noastre externe este de a asigura interesele naţionale ale ţării, bazate pe principiile  pragmatismului, deschiderii şi multivectorialităţii.

În ultimul timp asistăm la un proces de formare a unui nou sistem internaţional policentric. El a continuat şi a fost însoţit de intensificarea  concurenţei la nivel mondial, a rivalităţilor, inclusiv a orientării spre valori şi modele de dezvoltare. În această situaţie, diplomaţia rusă îşi propune să consolideze stabilitatea la nivel internaţional şi regional, dezvoltarea durabilă a guvernanţei globale.

După  astfel de abordări ne-am orientat atunci când am deţinut preşedinţia  "Grupului celor douăzeci" (G20) şi vom  continua să le respectăm şi în anul acesta, când preşedinţia "Grupului celor Opt" (G8) a revenit Rusiei, la summit-ul care va avea loc în perioada 4-5 iunie la Soci.  Printre priorităţile noastre în “Grupul celor Opt" menţionăm  problema  creşterii eficienţei în domenii cum ar fi lupta împotriva traficului de droguri, împotriva  terorismului şi extremismului, ocrotirea  sănătăţii, construirea unui sistem global de gestionare a riscurilor legate de dezastrele naturale şi cele tehnogene, sprijinirea soluţionării conflictelor regionale.

Rusia face apel la organizarea unei colaborări  bazate pe logica păcii şi principiile de bază ale dreptului internaţional, în contrapondere cu acţiunile unilaterale, inclusiv încercările de a utiliza forţa eludând Statutul ONU.

În anul care a trecut, cu ajutorul diplomaţiei ruse, s-a reuşit obţinerea unor progrese în crearea condiţiilor pentru o rezolvare paşnică a unora dintre cele mai periculoase situaţii de criză. Rusia, împreună cu partenerii din SUA, Europa, China şi alte ţări au  contribuit în modul cel mai  activ la mobilizarea eforturilor  comunităţii internaţionale pentru  rezolvarea problemelor din Siria şi Iran.

Rusia va căuta în mod constant să realizeze o consolidare a tendinţelor de convenire a unei   abordări general acceptate, care să asigure securitatea egală şi indivizibilă pentru toate ţările,  punerea în aplicare a deciziilor OSCE şi Consiliului Rusia-NATO,  care  apelează la crearea unui spaţiu comun de pace, securitate şi stabilitate în regiunea euro-atlantică, bazându-se pe principiile încrederii reciproce, transparenţei, previzibilităţii şi indivizibilităţii securităţii, când nici un stat nu îşi va asigura securitatea în detrimentul securităţii  altora.

Ţara noastră a activat în mod constant pentru  consolidarea parteneriatului strategic cu Uniunea Europeană. Pe termen lung,  intereselor  noastre comune le corespunde  crearea  unui  spaţiu economic şi umanitar unic de la Atlantic până la Pacific. Această iniţiativă, după cum se ştie,  a fost propusă de Preşedintele Federaţiei Ruse, V.V.Putin.

Este  foarte important ca principiile egalităţii şi respectului  reciproc să se aplice tuturor ţărilor, inclusiv ţărilor  participante la programul "Parteneriatul Estic". Respectarea dreptului de   determinare a  propriei  sorţi are  o importanţă fundamentală în lumea modernă, şi nimănui nu ar trebui să-i fie impusă alegerea din afară.

Realităţile secolului XXI presupun ştergerea, şi nu întărirea liniilor de separaţie, nu  izolarea, ci armonizarea proceselor de integrare. Acesta este modul în care noi, împreună cu Belarus şi Kazahstan, depunem eforturi pentru a dezvolta un proiect de integrare, care vizează crearea  până în anul 2015 a Uniunii Economice Eurasiatice. După cum ştiţi, structurile noastre de integrare sunt deschise şi pentru  alţi parteneri, incluzându-i  în primul rând pe toţi participanţii din Zona de liber schimb  a CSI.

Rezultatele productive  ale colaborării dintre Rusia şi SUA cu privire la o serie de domenii-cheie ale politicii mondiale au confirmat potenţialul semnificativ al  cooperării bilaterale. Din păcate, menţinerea unor  factori iritanţi, cum ar fi desfăşurarea sistemului  global de apărare antirachetă, nu contribuie la extinderea cooperării.

Preşedintele Rusiei, V.V.Putin,  la  16 ianuariţ, în cadrul întâlnirii cu ambasadorii ţărilor străine acreditaţi în Rusia,  a subliniat că țara noastră va continua să acţioneze cu înţelepciune, în mod responsabil, previzibil, pentru a aduce o contribuţie constructivă la găsirea  de răspunsuri comune la provocările actuale legate de  securitate, asigurea  dezvoltării globale stabile.
Serviciul diplomaţiei ruse  păstrează cu grijă, studiază în mod aprofundat şi valorifică  patrimoniul său istoric, pentru a-l folosi în activitatea sa, pentru a  contribui la o percepţie obiectivă  a politicii externe active a Rusiei, care timp de secole nu numai că a asigurat ţării noastre rolul de participant activ în procesele internaţionale din lume, dar, de asemenea, a constituit una dintre cele mai importante garanţii ale securităţii sale.

Datele de reper, care vor fi marcate  în acest an -  100 de ani de la Primul Război Mondial şi 75 de ani de la izbucnirea Celui de Al Doilea  Război Mondial,  ne amintesc de consecinţele catastrofale la care duc credinţa în caracterul propriu excepţional  şi jocurile geopolitice cu rezultat nul.

O contribuţie specială au  adus ţara şi diplomaţia noastră la crearea statului român şi dezvoltarea relaţiilor ruso-române. Timp de secole, Rusia a susţinut în mod constant lupta pentru eliberarea de sub jugul turcesc a Moldovei şi ţării Româneşti. Tratatul de pace cu Turcia de la Kucuk Kainargi din anul  1774 a slăbit influenţa Imperiului Otoman în principate, Tratatul de la Adrianopol din 1829 a confirmat regimul de neamestec al Porţii în treburile lor interne. Unirea  Moldovei  şi a ţării Româneşti din  secolul al XIX-lea a făcut posibilă formarea statului român.
Dar recunoaşterea internaţională ca  stat independent a fost obţinută de  România numai după victoria Rusiei în războiul de eliberare din 1877-1878 împotriva Imperiului Otoman, în care ruşii şi românii au luptat împreună.  Cu sprijinul activ al diplomaţiei ruse, aceasta a fost consfinţită prin Tratatul de pace de la San Stefano şi Congresul de la Berlin din 1878. Rusia a fost printre  primii care au  recunoscut oficial independenţa României.

Stabilirea la 15 octombrie 1878 a relaţiilor diplomatice ruso-române a fost un eveniment de referinţă pentru cooperarea bilaterală dintre ţările noastre. În această zi, trimisul rus D.F. Stuart a înmânat scrisorile de acreditare Regelui Carol I al României. Rusia, care a  făcut multe pentru libertatea României, a sprijinit politic noul stat, a consolidat puternic poziţia sa internaţională. Recunoaşterea diplomatică a României  la  Sankt-Petersburg a fost rezultatul unei lupte lungi şi grele pentru independenţă deplină şi suveranitate, pentru eliberarea de sub robia străină.
Acum, relaţiile  noastre, care  în mod vizibil în anii 1990 intraseră într-un con de umbră, au început să se schimbe în bine. Vizita la Moscova, în luna iulie a anului trecut, a domnului  T.Corlăţeanu, ministrul Afacerilor Externe al României, a marcat trecerea relaţiilor ruso-române la un nou nivel, bazat pe principiile egalităţii şi avantajului reciproc.

Rusia este gata pentru o cooperare largă  cu România. Suntem convinşi că în faţa  relaţiilor ruso-române se deschid noi oportunităţi  de cooperare în beneficiul popoarelor noastre. În prezent, diplomaţii ruşi şi români urmează să depună o muncă serioasă pentru apropierea în  continuare a  ţărilor noastre.