Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
12:10 • Influenţa preşedinţii consiliilor judeţene româneşti, numiţi de presă baroni locali, va creşte încă puţin în urma alegerilor locale de duminică, pentru că aceştia vor avea un cuvînt de spus şi în alocarea fondurilor europene de care beneficiază România ca membră UE din ianuarie 2007, comentează AFP.
Influenţa preşedinţii consiliilor judeţene româneşti, numiţi de presă baroni locali, va creşte încă puţin în urma alegerilor locale de duminică, pentru că aceştia vor avea un cuvînt de spus şi în alocarea fondurilor europene de care beneficiază România ca membră UE din ianuarie 2007, comentează AFP.
IMAGINE DE MARTIR. Lupta pentru primăria Bucureştiului, în care sunt implicaţi 20 de candidaţi, va reprezenta, duminică, punctul culminant al alegerilor locale din România, un adevărat test de popularitate pentru premierul Călin Popescu Tăriceanu. Cele trei partide principale au lansat nume grele în cursa pentru a cuceri capitala: fostul ministru de interne Vasile Blaga pentru PD-L, ministrul transporturilor Ludovic Orban PNL şi fostul ministru al justiţiei Cristian Diaconescu pentru PSD. Acestora li se adaugă "un disident din PSD", Sorin Oprescu, care conduce în sondaje cu peste o treime din intenţiile de vot. Diferenţa dintre el şi Blaga se reduce, însă, cu cîteva zile înainte de scrutin, notează AFP. Chirurg în vîrstă de 57 de ani, de două ori candidat învins al PSD la primăria capitalei, Oprescu a profitat de pe urma imaginii de martir pe care şi-a construit-o pe baza diferendelor cu justiţia pentru validarea candidaturii sale şi de pe urma "etichetei" de independent. "Ţinând cont de disputele permanente dintre partidele politice, alegătorii caută o alternativă (...) Oprescu a apărut ca o alternativă în condiţiile în care a fost vizat de atacuri care au părut nedrepte lansate de adversari". Dreapta, care conduce capitala după revoluţia din 1989, pare să fie pusă în dificultate, probabil pentru că cei doi principali reprezentanţi ai săi, PDL şi PNL, sunt divizaţi în prezent.
ŢINTE ELECTORALE. Potrivit unor observatori, această tendinţă poate fi explicată şi printr-un fenomen social: mutarea alegătorilor cu venituri medii şi mari, în mod tradiţional liberali, în afara spaţiului administrativ al Bucureştiului. Indiferent de orientarea politică - dreapta, stînga, independenţi sau altele - propunerile candidaţilor nu sunt foarte diferite în ceea ce priveşte problema traficului de coşmar, ordinii în sectorul construcţiilor noi şi problemei recurente a cîinilor vagabonzi. La nivel naţional, PDL pare în măsură să rămînă lider, dar diferenţa faţă de PSD, care încearcă să îşi refacă blazonul înainte de alegerile legislative prevăzute pentru sfîrşitul anului, pare să se reducă. Acest scrutin va fi un test de popularitate şi pentru liberalii premierului Călin Popescu Tăriceanu, afectaţi de numeroase scandaluri. Potrivit unor analişti, nicio schimbare importantă nu este de aşteptat în oraşe mari, cum este cazul Constanţei, unde controversatul Radu Mazăre urmează să obţină un al treilea mandat încă din primul tur. În total, 53 de partide politice au candidaţi în această cursă, cărora li se adaugă 4.000 de independenţi, pentru 3.184 de posturi de primar şi aproape 41.000 de posturi de consilieri.
