Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un cercetător francez a publicat în revista britanică Nature un studiu potrivit căruia mai mulţi asteroizi acoperiţi de gheaţă s-au ciocnit de Pământ la aproximativ 100 de milioane de ani după formarea protoplanetelor din sistemul nostru solar, aducând apă care a rămas în ecosistemul terestru şi a format oceanele.
Geochimistul francez Francis Albarede de la Şcoala Normală Superioară din Lyon contrazice ipoteza general acceptată conform căreia oceanele şi atmosfera terestră s-au format în urma unor modificări chimice suferite de gazele vulcanice. "Luna şi Pământul erau medii aride, lipsite complet de apă în perioada de imediat după naşterea satelitului nostru natural, în urma impactului Protopământului cu un asteroid gigantic sau chiar cu un alt planetoid. Apa a ajuns pe Terra cu mult mai târziu", spune expertul citat de AFP şi preluat de Agerpres.
Ţinând cont de o serie de calcule recente, temperatura în sistemul nostru solar era extrem de ridicată în spaţiul dintre Soare, aflat în "tinereţile" sale, şi orbita gigantului gazos Jupiter, iar din aceste motive, elementele chimice volatile, aşa cum sunt vaporii de apă, nu se puteau condensa la suprafaţa planetelor embrionare ale sistemului.
Apa a ajuns pe Terra într-o perioadă situată între 80 şi 130 de milioane de ani de la formarea sistemului solar. Mai mulţi asteroizi de dimensiuni foarte mari, cu orbite instabile, rămaşi după formarea sistemului solar, au fost deviaţi de atracţia gravitaţională a marilor planete gazoase, unii dintre ei ciocnindu-se cu Pământul. O parte dintre aceştia erau acoperiţi cu gheaţă care a ajuns astfel în mantaua terestră, unde s-a infiltrat creând condiţiile apariţiei "tectonicii plăcilor, care a avut probabil un rol crucial, la rândul său, în apariţia vieţii pe Pământ", spune Albarede.
Comparând planetele Marte, Venus şi Pământ, trei planete din rocă cu istorii diferite, cercetătorul francez susţine că Terra este individualizaăt tocmai prin existenţa unei tectonici a plăcilor care remodelează continuu continentele, a unui ocean lichid şi a vieţii. (Agerpres)
Citește pe Antena3.ro
