Chişinău / Putin a sosit la Summitul CSI. Cui dai Transnistria?

Summitul şefilor de guvern din ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI), ce se desfăşoară la sfârşitul acestei săptămâni la Chişinău, poate fi considerat unul istoric.  Datorită participării premierului rus, Vladimir Putin, presa rusă acordă mare atenţie evenimentului, publicând ample comentarii pe marginea acestui subiect, concluzionează Kommersant, citat de Agerpres.

Putin, pleacă acasă şi i-al cu tine pe Voronin!
Cotidianul rus arată că autorităţile moldovene s-au pregătit minuţios pentru vizita lui Putin: la aeroport, premierul rus a fost întâmpinat de omologul său Zinaida Grecianaia, în timp ce ceilalţi oaspeţi - doar de ministrul de externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan. În acelaşi timp, în faţa Ambasadei Rusiei la Chişinău, sute de simpatizanţi ai Partidului Liberal al Republicii Moldova au scandat lozinci antiruseşti: “Putin, pleacă acasă şi i-al cu tine pe Voronin!”, “Cumpără-ne vinul, iar pe Voronin îl poţi lua pe gratis!”. Chiar dacă actuala acţiune a liberalilor moldoveni nu a fost atât numeroasă şi zgomotoasă precum cele organizate, în 2003, de liderul Partidului Popular Creştin Democrat, Iurie Roşca, ea a amintit de vremurile de acum 5 ani, când Rusia a înregistrat un eşec diplomatic pe frontul reglementării conflictului transnistrean, prin refuzul lui Voronin de a mai semna “planul Kozak”. După evenimentele din Caucaz, Moscova şi-a înteţit eforturile în vederea reglementării conflictului din Transnistria, subliniind că Rusia intenţionează să rezolve această problemă exclusiv pe baza integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, deoarece problema Transnistriei şi cea a Osetiei de Sud sau Abhaziei nu sunt comparabile.

Ruletă rusească pentru viitorul Transnistriei
Ziarul moscovit spune că  planul Moscovei era următorul: Voronin şi Smirnov trebuie să desfăşoare mai multe întâlniri bilaterale, după care, în prezenta lui Medvedev, să fie semnată declaraţia comună privind principalele principii de reglementare. După aceasta, ar urma să fie lansat procesul în vederea elaborării unui statut special pentru Transnistria şi, mai ales a unui document de drept internaţional, în care să fie fixată neutralitatea politico-militară a Republicii Moldova şi neaderarea ei la NATO. Însă, până la această oră acest plan nu a putut fi realizat, deoarece Smirnov şi Voronin nu se grăbesc să se întâlnească. Prin urmare, liderii de la Chişinău speră că vizita lui Putin îi va ajuta să revină la graficul fixat, mai ales că soluţionarea problemei transnistrene ar fi în avantajul Partidului Comuniştilor (aflat la putere în Republica Moldova), în contextul viitoarelor alegeri parlamentare.  În opinia ziarului rus, Putin deţine toate pârghiile pentru a îndreptăţi speranţele Chişinăului, mai ales că tocmai în anii preşedinţiei sale Moscova lansase proiectul de pacificare transnistrean. Problema este dacă Putin, odată supărat pe comunişti, va dori să le facă acum un cadou atât de generos. Totuşi, ultimele gesturi ale Kremlinului arată că lui Voronin i s-a iertat refuzul de a semna “memorandumului Kozak”: Voronin a fost primit nu o dată la Kremlin şi, după o lungă perioadă, i s-a oferit din nou spaţiul în mass-media ruse. Cu toate acestea, surse de informaţie ale Kommersant din anturajul lui Voronin şi-au exprimat temerile că, între timp, Moscova s-a răzgândit să mai forţeze procesul de reglementare. De altfel, şi surse din cadrul Administraţiei preşedintelui rus au dat de înţeles că, până în alegerile din Republica Moldova, reglementarea ar putea să nu aibă loc. “Acesta este un subiect delicat, care nu trebuie amestecat cu politica. În această problemă nici măcar nu trebuie să te bazezi pe conjunctura politică”.

Politicienii moldoveni nu cred în reuşita lui Voronin
Nu crede într-o reunificare grabnică a Republicii Moldova nici vicepreşedintele parlamentului moldovean, Iurie Roşca, cel care în urmă cu cinci ani făcuse tot posibilul pentru a zădărnici semnarea “memorandumului Kozak”. În opinia lui Roşca, “soliviki care conduc astăzi Rusia sunt nişte băieţi destul de duri, care nu au de gând să-l ierte pe Voronin. În afară de aceasta, actualele autorităţi ale Rusiei au în Transnistria interese proprii. Ca variantă ideală, ei ar dori să aibă aici o bază militară.. Un diplomat rus mi-a spus direct: americanii sunt în România, prin urmare va trebui să rămânem în Transnistria”, a declarat Roşca pentru Kommersant. Totuşi, Roşca nu se mai aşteaptă de la actuala vizită a lui Putin la “surprize neplăcute”. “Mi se pare că acum Moscova acţionează într-un mod mult mai precaut, deoarece nu are nevoie de noi eşecuri diplomatice”, şi-a exprimat convingerea politicianul moldovean. Referitor la summitul CSI propriu-zis, Kommersant notează că în timpul lui urmează să fie adoptată strategia de dezvoltare economică pe termen lung /până în 2020/ a CSI, menită să consolideze alianţa republicilor postsovietice, greu încercată în ultimul timp. Cu o lună în urmă acest document fusese aprobat de preşedinţii ţărilor din CSI, urmând ca acum să facă acelaşi lucru şi premierii. Documentul prevede crearea unei zone de comerţ liber, un spaţiu economic unic şi pieţe comune pentru desfacerea producţiei agricole, precum şi relaţionarea ţărilor din CSI printr-o serie de coridoare de transport.


Un aliat doar pe hârtie
Cotidianul Vremia Novostei subliniază că răceala care s-a înregistrat până acum între Republica Moldova şi Rusia s-a dovedit păguboasă din punct de vedere economic pentru statul moldovean, semnificativ fiind embargoul ce fusese impus producţiei vinicole moldoveneşti.  Acum relaţiile par să se fi îmbunătăţit, însă, în opinia liderului mişcării proruse “Ravnopravie”, Valeri Klimenko, acest lucru a fost posibil exclusiv datorită Moscovei. “În ceea ce priveşte autorităţile moldovene, în ajunul alegerilor parlamentare din martie 2009 ele nu fac decât să demonstreze electoratului rus că Moscova rămâne, chipurile, aliatul lor. Totodată, ele aprobă un concept privind sistemul de învăţământ prin care este interzisă predarea în limba rusă la facultăţile juridice şi de medicină ale ţării”, a declarat Klimenko. Şi Nezavisimaia Gazeta punctează un aspect interesant al actualei vizite a lui Putin la Chişinău. De această vizită locuitorii Chişinăului leagă soluţionarea unei probleme pentru ei foarte importante: alimentarea cu căldură a blocurilor din capitala republicii. Acest subiect este important pentru că are legătură directă cu politica. Potrivit locuitorilor Chişinăului, “comuniştii au debranşat de la gaz toate centralele termice din oraş pentru a dăuna imaginii primarului Dorin Chirtoacă”, cunoscut pentru orientarea sa proromână. Voronin nu-i poate ierta lui Chirtoacă că, în timpul ultimelor alegeri locale, l-a depăşit pe reprezentantul comuniştilor, iar locuitorilor rusofoni ai capitalei /circa 130.000 în Chişinău/ - că au ignorat alegerile.  Potrivit surselor de informaţie ale ziarului Nezavisimaia Gazeta la Tiraspol, este posibil ca în timpul discuţiilor dintre Putin şi Voronin să mai fie abordată şi problema menţinerii în Transnistria a prezenţei militare ruse pe termen nelimitat. Acest lucru, se afirmă la Tiraspol, constituie o continuare logică a discursului lui Medvedev, în care liderul rus a vorbit despre o replică adecvată la amplasarea în Europa a unor elemente ale scutului american antirachetă şi despre desfăşurarea în regiunea Kaliningrad a unor complexe de rachetă “Iskander”. Se ştie că Smirnov îi propunea demult Rusiei să transforme Transnistria într-o “a doua regiune Kaliningrad”. De asemenea, în opinia surselor de informaţia ale Nezavisimaia Gazeta, lui Voronin i se va cere să recunoască proprietăţile din Transnistria, care aparţin parţial sau în totalitate oamenilor de afaceri ruşi.