Criza economică rupe Uniunea Europeană în două

Uniunea Europeană  cade victimă disputelor şi atacurilor iar viitorul său poate fi în pericol ca urmare a divizărilor privind criza economică globală, avertizează cotidianul britanic The Telegraph, subliniind că aceste temeri au fost relevate recent la o reuniune a miniştrilor de externe din statele membre în UE.

Tocmai atunci când cetăţenii UE aveau cel mai mult nevoie ca aceasta să vorbească cu o voce clară şi să adopte o strategie concertată pentru a contracara efectele crizei economice globale, membrii săi se lasă pradă atacurilor, disputelor şi dezacordurilor. Până în momentul de faţă, criza economică globală a pus la încercare băncile şi marile corporaţii, în unele cazuri ducând la distrugerea acestora. În prezent, temerile de la Bruxelles şi Strasbourg vorbesc despre posibilitatea ca instituţiile UE să fie, la rândul lor, puse la încercare de criză. Argumentele despre ce răspunsuri trebuie date crizei economice globale vor fi discutate la Bruxelles, în această săptămână, atunci când liderii statelor din UE se vor întâlni în cadrul unei sesiuni a Consiliului European.

În condiţiile în care numărul statelor membre a crescut în ultimii ani, la 27, la fel cum a crescut şi numărul aspiranţilor la statutul de membru al UE, guvernele UE nu se pot decide dacă să impulsioneze şi mai mult cheltuielile sau să fie de acord cu reglementările impuse pieţelor financiare. Statele din UE, explică The Teleghaph, cred lucruri diferite în privinţa a cât de mult trebuie sprijinite ţările est-europene din afara eurozonei. Pe de altă parte, Germania a făcut clar faptul că va ajuta doar statele din zona euro, în timp celelalte ţări din afara acesteia vor trebui să caute în altă parte ajutor.

Pe de altă parte, sentimentul din ce în ce mai pregnant al unei divizări Est-Vest, pe frontierele vechii Cortine de Fier care separa odată statele comuniste de cele capitaliste, este exacerbat de dorinţa economiilor mai bogate occidentale de a-şi proteja propriile industrii, prin orice mijloace le este permis. În momentul de faţă, suspiciunile şi presentimentele negative planează asupra apropiatului summit G20, organizat de premierul britanic Gordon Brown, la Londra, peste trei săptămâni. Doar patru ţări din UE, Marea Britanie, Franţa, Germania şi Italia, sunt oficial membre în G20, în timp ce Republica Cehă este invitată în calitate de stat care deţine în prezent preşedinţia prin rotaţie a UE. Şi Spania şi Olanda au fost invitate să participe, însă formula lasă 20 de state din UE pe dinafara unei întâlniri care a fost descrisă drept crucială, ceea ce face ca, în atmosfera plină de suspiciuni din acest moment, unele state europene să fie nemulţumite. Resentimentele au fost amplificate de decizia "arbitrară" de a invita cele două state menţionate, idee care a nemulţumit în special Polonia.

În acest context, statele mai mici din UE se tem de faptul că statele mai mari îşi vor îmbunătăţi perspectivele fără a le păsa câtuşi de puţin de viitorul altor state, relevă ziarul britanic. Premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, liderul Eurogrupului, şi-a exprimat frustrarea săptămâna trecută. "G20 nu ar trebui să fie un înlocuitor pentru UE", a declarat acesta furios, exprimându-şi temerile că summitul va fi folosit pentru a se ajunge la un acord care va obliga toate statele UE fără ca majoritatea ţărilor blocului comunitar să fie prezente la masa discuţiilor. La începutul acestei luni, nouă ţări central şi est-europene - Polonia, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Bulgaria şi România - au ripostat, organizând un summit separat la Bruxelles, aminteşte The Telegraph, adăugând că majoritatea acestor ţări au asistat la creşteri rapide ale numărului şomerilor şi căderi bruşte ale valorii monedelor naţionale în raport cu euro şi se simt izolate în raport cu vecinii occidentali mai bogaţi.

Premierul ceh Mirek Topolanek şi alţi lideri est-europeni sunt furioşi în privinţa deciziilor recente ale Germaniei şi Olandei de a bloca o viitoare extindere a UE şi faţă de planul Germaniei, Austriei şi Belgiei de a extinde interdicţiile impuse lucrătorilor din statele Europei Centrale şi de Est la cinci ani compleţi după aderarea la Uniune. Per ansamblu, 11 ţări au decis să menţină, cel puţin până în 2012, restricţiile impuse lucrătorilor din România şi Bulgaria, introduse ca măsură "temporară" atunci când cele două ţări au aderat la UE, în 2007. În această săptămână, la Bruxelles, liderii statelor din blocul comunitar se vor întâlni pentru două zile la Consiliul European, pentru a încerca să elaboreze o poziţie comună în privinţa crizei, premierul Gordon Brown fiind aşteptat să susţină puternic ideea unui acord asupra unui pachet de stimulente fiscale - mai multe cheltuieli guvernamentale - în consonanţă cu poziţiile deja adoptate de SUA şi Marea Britanie.

Respectând tradiţia UE, cancelarul german, Angela Merkel, s-a întâlnit în privat săptămâna trecută cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy pentru a prezenta un front franco-german unit, care cu siguranţă se va opune poziţiei adoptate de Marea Britanie. Franţa şi Germania doresc un nou şi dur regim global de reglementări ale pieţelor financiare, convinse că tipul de capitalism "anglo-saxon" promovat, cel puţin până acum, de SUA şi de Marea Britanie, este responsabil pentru criză. Cu atât de multe dezacorduri în privinţa unor subiecte atât de numeroase şi cu soarta economiei europene în joc, nu este de mirare că liderii din UE sunt îngrijoraţi pentru viitorul Uniunii, conchide The Telegraph.

Sursa: Agerpres