Criza românească. Rezumat. Soluţii

Nişte imbecili incompetenţi şi aroganţi au făcut nişte calcule şi au văzut că nu le mai pică banul. Nici lor, nici prietenilor.
Naşpa. S-au îngrijorat.
Cum? Să nu ne mai luăm noi maşini şi vile şi să nu mai huzurim pe Coasta de Azur? Aşa ceva nu se face. După un moment de
derută - timp în care au respins ideea că ar putea, totuşi, încerca să facă ceva reforme, să eficientizeze, în fine, să dea din lăbuţe ca broscuţa căzută în putina cu lapte -, ei bine, după acest episod pasager, au născut singura soluţie posibilă: păi, să le cerem ăstora mai mult. Salarii, pensii, impozite, viaţa - totul.
La această logică de blondă prinsă cu mâna în şliţ, nu există decât o singură soluţie. Să gândim şi NOI la fel ca EI. Să nu ne mai plătim impozitele, amenzile de parcare, biletele RATB - nimic. Să lucrăm la negru. Să plecăm în spate cu parasolarele de pe Autostrada Soarelui. Să falimentăm statul, aşa cum şi statul şi-a propus să ne falimenteze pe noi.
Să le arătăm că, la o adică, noi putem fura mai mult ca ei.
Să se ducă totul dracului. Să se aleagă praful. Să ajungem la fundul sacului.
Să le dăm un picior în cur - şi LOR, apoi şi NOUĂ - şi să o luăm de la zero.